Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.
Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.
Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.
În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.
Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.
• Nicolae Răileanu, Instituțiile muzeale din Moldova: reflecții pe marginea unei realități (Des Institutions muséales de Moldova: quelques réflexions une réalité) • Andrei Eșanu, Unele considerații privind problema culturii românești în epoca Renașterii (sec. XVI-XVII) (Certaines considérations concernant le problème de la culture roumaine à l'époque de la Renaissance (XVI-XVII s.s.) • Vlad D. Ghimpu, Biserici și mănăstiri moldovenești în Basarabia anilor 1457-1600 (Eglises et monastères moldaves en Bessarabie des années 1457-1600) • Valentin Tomuleț, Unele probleme de discuție privind includerea Basarabiei în sistemul pieței interne ruse (anii 1812-1868) (Certains problèmes de diacission concernant l'inclusion de la Bessarabie dans le systhème du marché intérieur russe (1812-1868) • Elena Postică, Partidul Libertății (Le Parti de la Libération)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Așezări paleolitice de lângă orășelul Otaci (Les habitats paléolitiques auprès de Otaci) • Vsevolod Marchevlci, Așezarea Cucuteniană Stânca lui Harascu (La station cucuténienne Cuconeștii Vechi – Stânca lui Harascu) • Ecaterina Abâzov, Eugen Clocico, Tumulul nr. 1 din necropola tumulară Chirileni (La nécropole tumulaire près du village Chirileni) • Nicolae Chetraru, Natalia Mateevici, Cercetările tumulului nr. 45 din raionul Dubăsari (Les recherches de la tumulte nr. 45 près de Dubăsari) • Alexandru Levinschi, Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din interfluviul Nistru-Prut (Au sujet d'un group de necropoles de la culture Sântana de Mureș-Cherneahov entre Nistrou- Prouth) • Alexandru Levinschi, „O fibulă particulară germanică din epoca imperialo-romană găsită în Basarabia”: retrospecții la evaluarea savantului N. Moroșan („Une fibules particulière gérmanique de l'époque imperial - romaine trouvée en Bessarabie”: rétrospections aux evaluations du savant N. Moroșan) • Nicolae Telnov, Tatiana Reaboi, Cercetarea orașului Hoardei de Aur Costești - Gârlea (Recherchs arhéologiques dans la viile de Horde d'Or Costești - Gârlea) • Pavel Bârnea, Ecaterina Abâzov, Platoul de bronz de la Orheiul Vechi (Le plateau de bronze de Orheiul Vechi) • Pavel Bârnea, Tatiana Reaboi, Obiecte de proveniență orientală la Orheiul Vechi (Objets de provenance orientale a Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu, Cruci - encolpioane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Petites croix doubles reliquaires de collections du Musée National d'Histoire de Moldova) • Grigore Cemârtan, Răspândirea, densitatea și variabilitatea cerbului nobil (cervus elaphus L.) pe teritoriul interfluviilor Nistru-Prut în holocen (La diffusion, la denslté et la variabilite du cervus elaphus (Lat) sur le territorie entre le Pruth-Nistru en holocène) • Minai Onilă, File din istoria satului Isacova (Pages d'histoire du village Isacova) • Serghei Klimovski, Ivan Movcean, Andrei Reutov, Urme ale volohilor pe dealul vechiului Kiev (Les traces des volohs sur la colline de l'Ancien Kiev) • Valentina Eșanu, „Cazania” Mitropolitului Varlaam în Dobrogea (La „Casanie” du Mitropole Varlaam de Dobrogea) • Irina Gonciarov, Moneda moldo-valahă de la 1771-1774 (La monnaie moldo-valah de 1771-1774) • Maria Hasnaș, Unele considerații privind istoria fotografiei în Basarabia (Certains considérations concernant l'histoire de la photographie en Bessarabie) • Aliona Niculiță, Organizarea judecătorească a Basarabiei conform legii din 1818 (L'organisatbn judiciaire en Bessarabie d'apris la loi de 1818) • Maria Danilov, Istoricul tipăririi și arealul de răspândire a Bibliei românești de la Petersburg (1819) (L'historique de la publication et de l'aréale de la diffusion de la Bible Roumaine de Sanct-Petersburg 1819) • Maria Danilov, Enigma unui manuscris (L'enigme d'un manuscrit) • Ana Grițco, Din istoria poștei și mărcii poștale în Basarabia (De l'histoire de la poste et du timbre postal en Bessarabie) • Ion Stratulat, Coloniile germane din sudul Basarabiei (Les provinces germaines de la Bessarabie du Sud) • Valentin Tomuleț, Activitatea comercială a negustorilor armeni în Basarabia în prima treime a sec. XIX (L'activité commérciale des marchands arméniens en Bessarabie dans le premier tiers du XIX s.) • Liubov Malahov, Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia (90 de ani de la inaugurare) (La societe Historique-Archeologique d'Eglise de Bessarabie (90 ans depuis son inaugurations) • Elena Postică, Armata Neagră. Organizație patriotică de rezistență, sau „bandă teroristă antisovietică?" (L'Armee Noire - organisations patriotique de résistence ou „bande terroriste antisoviétique?" • Aurelia Cornețchi, Din istoricul Liceului de fete din Soroca (Pages historiques du Lycée defilles de Soroca) • Elvira Vacula, Activitatea Camerei de comerț și industrie din Chișinău în anii 1921-1930 (Contribution concernant l'activité de la Chambre Commérciale et Industrielle de Bessarabie) • Tamara Gubcovschi, Familia Racoviță: o soartă vitregă (La familie Racovrță: un sort eruel)
III. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Măria Hasnaș, Fotografia - document și exponat. Retrospectivă (La photographie - document et exponat. Rétrospective) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Porțelanuri de Saxonia în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Des porcelaines de Saxonie dans la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Liubov Reprințev, Colecția de ceasuri din fondurile MNIM (Collection de montres des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Ludmila Năstase, Constantin Crăciunescu(file din biografia unui medic basarabean) (Constantin Crăciunescu. Pages biographiques d'un médicin bessarabien) • Măria Evdochimov, Petru Ungurean - pagini din viață și activitate(Petru Ungurean - pages de la vie et son activité)
IV. Cronică. Recenzii (Chronique. Comptes - Rendus)
• Alexandru Levinschi, Un tezaur monetar de la Stolniceni (considerații preliminare) (Un tresor monnaitaire de Stolniceni (Information préliminaire) • Ion Negrei, Anuarul Muzeului Național - o carte de istorie a Moldovei (L'Anuaire du Musée National - livre - d'histoire de Moldova) • Vlad D. Ghimpu, Ion Tentiuc - Populația din Moldova Centrală în secolele Xl-XIII, Ed. Helios, lași, 1996, 280 p. (Ion Tentfuc - La population de la Moldavie Centrale pendant Ies XI - XIII siecles, Ed. Helios, lassy, 1996, 280 p.)
Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
