Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
• Nicolae Răileanu, Instituțiile muzeale din Moldova: reflecții pe marginea unei realități (Des Institutions muséales de Moldova: quelques réflexions une réalité) • Andrei Eșanu, Unele considerații privind problema culturii românești în epoca Renașterii (sec. XVI-XVII) (Certaines considérations concernant le problème de la culture roumaine à l'époque de la Renaissance (XVI-XVII s.s.) • Vlad D. Ghimpu, Biserici și mănăstiri moldovenești în Basarabia anilor 1457-1600 (Eglises et monastères moldaves en Bessarabie des années 1457-1600) • Valentin Tomuleț, Unele probleme de discuție privind includerea Basarabiei în sistemul pieței interne ruse (anii 1812-1868) (Certains problèmes de diacission concernant l'inclusion de la Bessarabie dans le systhème du marché intérieur russe (1812-1868) • Elena Postică, Partidul Libertății (Le Parti de la Libération)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Așezări paleolitice de lângă orășelul Otaci (Les habitats paléolitiques auprès de Otaci) • Vsevolod Marchevlci, Așezarea Cucuteniană Stânca lui Harascu (La station cucuténienne Cuconeștii Vechi – Stânca lui Harascu) • Ecaterina Abâzov, Eugen Clocico, Tumulul nr. 1 din necropola tumulară Chirileni (La nécropole tumulaire près du village Chirileni) • Nicolae Chetraru, Natalia Mateevici, Cercetările tumulului nr. 45 din raionul Dubăsari (Les recherches de la tumulte nr. 45 près de Dubăsari) • Alexandru Levinschi, Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din interfluviul Nistru-Prut (Au sujet d'un group de necropoles de la culture Sântana de Mureș-Cherneahov entre Nistrou- Prouth) • Alexandru Levinschi, „O fibulă particulară germanică din epoca imperialo-romană găsită în Basarabia”: retrospecții la evaluarea savantului N. Moroșan („Une fibules particulière gérmanique de l'époque imperial - romaine trouvée en Bessarabie”: rétrospections aux evaluations du savant N. Moroșan) • Nicolae Telnov, Tatiana Reaboi, Cercetarea orașului Hoardei de Aur Costești - Gârlea (Recherchs arhéologiques dans la viile de Horde d'Or Costești - Gârlea) • Pavel Bârnea, Ecaterina Abâzov, Platoul de bronz de la Orheiul Vechi (Le plateau de bronze de Orheiul Vechi) • Pavel Bârnea, Tatiana Reaboi, Obiecte de proveniență orientală la Orheiul Vechi (Objets de provenance orientale a Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu, Cruci - encolpioane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Petites croix doubles reliquaires de collections du Musée National d'Histoire de Moldova) • Grigore Cemârtan, Răspândirea, densitatea și variabilitatea cerbului nobil (cervus elaphus L.) pe teritoriul interfluviilor Nistru-Prut în holocen (La diffusion, la denslté et la variabilite du cervus elaphus (Lat) sur le territorie entre le Pruth-Nistru en holocène) • Minai Onilă, File din istoria satului Isacova (Pages d'histoire du village Isacova) • Serghei Klimovski, Ivan Movcean, Andrei Reutov, Urme ale volohilor pe dealul vechiului Kiev (Les traces des volohs sur la colline de l'Ancien Kiev) • Valentina Eșanu, „Cazania” Mitropolitului Varlaam în Dobrogea (La „Casanie” du Mitropole Varlaam de Dobrogea) • Irina Gonciarov, Moneda moldo-valahă de la 1771-1774 (La monnaie moldo-valah de 1771-1774) • Maria Hasnaș, Unele considerații privind istoria fotografiei în Basarabia (Certains considérations concernant l'histoire de la photographie en Bessarabie) • Aliona Niculiță, Organizarea judecătorească a Basarabiei conform legii din 1818 (L'organisatbn judiciaire en Bessarabie d'apris la loi de 1818) • Maria Danilov, Istoricul tipăririi și arealul de răspândire a Bibliei românești de la Petersburg (1819) (L'historique de la publication et de l'aréale de la diffusion de la Bible Roumaine de Sanct-Petersburg 1819) • Maria Danilov, Enigma unui manuscris (L'enigme d'un manuscrit) • Ana Grițco, Din istoria poștei și mărcii poștale în Basarabia (De l'histoire de la poste et du timbre postal en Bessarabie) • Ion Stratulat, Coloniile germane din sudul Basarabiei (Les provinces germaines de la Bessarabie du Sud) • Valentin Tomuleț, Activitatea comercială a negustorilor armeni în Basarabia în prima treime a sec. XIX (L'activité commérciale des marchands arméniens en Bessarabie dans le premier tiers du XIX s.) • Liubov Malahov, Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia (90 de ani de la inaugurare) (La societe Historique-Archeologique d'Eglise de Bessarabie (90 ans depuis son inaugurations) • Elena Postică, Armata Neagră. Organizație patriotică de rezistență, sau „bandă teroristă antisovietică?" (L'Armee Noire - organisations patriotique de résistence ou „bande terroriste antisoviétique?" • Aurelia Cornețchi, Din istoricul Liceului de fete din Soroca (Pages historiques du Lycée defilles de Soroca) • Elvira Vacula, Activitatea Camerei de comerț și industrie din Chișinău în anii 1921-1930 (Contribution concernant l'activité de la Chambre Commérciale et Industrielle de Bessarabie) • Tamara Gubcovschi, Familia Racoviță: o soartă vitregă (La familie Racovrță: un sort eruel)
III. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Măria Hasnaș, Fotografia - document și exponat. Retrospectivă (La photographie - document et exponat. Rétrospective) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Porțelanuri de Saxonia în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Des porcelaines de Saxonie dans la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Liubov Reprințev, Colecția de ceasuri din fondurile MNIM (Collection de montres des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Ludmila Năstase, Constantin Crăciunescu(file din biografia unui medic basarabean) (Constantin Crăciunescu. Pages biographiques d'un médicin bessarabien) • Măria Evdochimov, Petru Ungurean - pagini din viață și activitate(Petru Ungurean - pages de la vie et son activité)
IV. Cronică. Recenzii (Chronique. Comptes - Rendus)
• Alexandru Levinschi, Un tezaur monetar de la Stolniceni (considerații preliminare) (Un tresor monnaitaire de Stolniceni (Information préliminaire) • Ion Negrei, Anuarul Muzeului Național - o carte de istorie a Moldovei (L'Anuaire du Musée National - livre - d'histoire de Moldova) • Vlad D. Ghimpu, Ion Tentiuc - Populația din Moldova Centrală în secolele Xl-XIII, Ed. Helios, lași, 1996, 280 p. (Ion Tentfuc - La population de la Moldavie Centrale pendant Ies XI - XIII siecles, Ed. Helios, lassy, 1996, 280 p.)
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.