Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.
În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.). În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici. Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură. Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.
• Nicolae Răileanu, Instituțiile muzeale din Moldova: reflecții pe marginea unei realități (Des Institutions muséales de Moldova: quelques réflexions une réalité) • Andrei Eșanu, Unele considerații privind problema culturii românești în epoca Renașterii (sec. XVI-XVII) (Certaines considérations concernant le problème de la culture roumaine à l'époque de la Renaissance (XVI-XVII s.s.) • Vlad D. Ghimpu, Biserici și mănăstiri moldovenești în Basarabia anilor 1457-1600 (Eglises et monastères moldaves en Bessarabie des années 1457-1600) • Valentin Tomuleț, Unele probleme de discuție privind includerea Basarabiei în sistemul pieței interne ruse (anii 1812-1868) (Certains problèmes de diacission concernant l'inclusion de la Bessarabie dans le systhème du marché intérieur russe (1812-1868) • Elena Postică, Partidul Libertății (Le Parti de la Libération)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Așezări paleolitice de lângă orășelul Otaci (Les habitats paléolitiques auprès de Otaci) • Vsevolod Marchevlci, Așezarea Cucuteniană Stânca lui Harascu (La station cucuténienne Cuconeștii Vechi – Stânca lui Harascu) • Ecaterina Abâzov, Eugen Clocico, Tumulul nr. 1 din necropola tumulară Chirileni (La nécropole tumulaire près du village Chirileni) • Nicolae Chetraru, Natalia Mateevici, Cercetările tumulului nr. 45 din raionul Dubăsari (Les recherches de la tumulte nr. 45 près de Dubăsari) • Alexandru Levinschi, Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din interfluviul Nistru-Prut (Au sujet d'un group de necropoles de la culture Sântana de Mureș-Cherneahov entre Nistrou- Prouth) • Alexandru Levinschi, „O fibulă particulară germanică din epoca imperialo-romană găsită în Basarabia”: retrospecții la evaluarea savantului N. Moroșan („Une fibules particulière gérmanique de l'époque imperial - romaine trouvée en Bessarabie”: rétrospections aux evaluations du savant N. Moroșan) • Nicolae Telnov, Tatiana Reaboi, Cercetarea orașului Hoardei de Aur Costești - Gârlea (Recherchs arhéologiques dans la viile de Horde d'Or Costești - Gârlea) • Pavel Bârnea, Ecaterina Abâzov, Platoul de bronz de la Orheiul Vechi (Le plateau de bronze de Orheiul Vechi) • Pavel Bârnea, Tatiana Reaboi, Obiecte de proveniență orientală la Orheiul Vechi (Objets de provenance orientale a Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu, Cruci - encolpioane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Petites croix doubles reliquaires de collections du Musée National d'Histoire de Moldova) • Grigore Cemârtan, Răspândirea, densitatea și variabilitatea cerbului nobil (cervus elaphus L.) pe teritoriul interfluviilor Nistru-Prut în holocen (La diffusion, la denslté et la variabilite du cervus elaphus (Lat) sur le territorie entre le Pruth-Nistru en holocène) • Minai Onilă, File din istoria satului Isacova (Pages d'histoire du village Isacova) • Serghei Klimovski, Ivan Movcean, Andrei Reutov, Urme ale volohilor pe dealul vechiului Kiev (Les traces des volohs sur la colline de l'Ancien Kiev) • Valentina Eșanu, „Cazania” Mitropolitului Varlaam în Dobrogea (La „Casanie” du Mitropole Varlaam de Dobrogea) • Irina Gonciarov, Moneda moldo-valahă de la 1771-1774 (La monnaie moldo-valah de 1771-1774) • Maria Hasnaș, Unele considerații privind istoria fotografiei în Basarabia (Certains considérations concernant l'histoire de la photographie en Bessarabie) • Aliona Niculiță, Organizarea judecătorească a Basarabiei conform legii din 1818 (L'organisatbn judiciaire en Bessarabie d'apris la loi de 1818) • Maria Danilov, Istoricul tipăririi și arealul de răspândire a Bibliei românești de la Petersburg (1819) (L'historique de la publication et de l'aréale de la diffusion de la Bible Roumaine de Sanct-Petersburg 1819) • Maria Danilov, Enigma unui manuscris (L'enigme d'un manuscrit) • Ana Grițco, Din istoria poștei și mărcii poștale în Basarabia (De l'histoire de la poste et du timbre postal en Bessarabie) • Ion Stratulat, Coloniile germane din sudul Basarabiei (Les provinces germaines de la Bessarabie du Sud) • Valentin Tomuleț, Activitatea comercială a negustorilor armeni în Basarabia în prima treime a sec. XIX (L'activité commérciale des marchands arméniens en Bessarabie dans le premier tiers du XIX s.) • Liubov Malahov, Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia (90 de ani de la inaugurare) (La societe Historique-Archeologique d'Eglise de Bessarabie (90 ans depuis son inaugurations) • Elena Postică, Armata Neagră. Organizație patriotică de rezistență, sau „bandă teroristă antisovietică?" (L'Armee Noire - organisations patriotique de résistence ou „bande terroriste antisoviétique?" • Aurelia Cornețchi, Din istoricul Liceului de fete din Soroca (Pages historiques du Lycée defilles de Soroca) • Elvira Vacula, Activitatea Camerei de comerț și industrie din Chișinău în anii 1921-1930 (Contribution concernant l'activité de la Chambre Commérciale et Industrielle de Bessarabie) • Tamara Gubcovschi, Familia Racoviță: o soartă vitregă (La familie Racovrță: un sort eruel)
III. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Măria Hasnaș, Fotografia - document și exponat. Retrospectivă (La photographie - document et exponat. Rétrospective) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Porțelanuri de Saxonia în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Des porcelaines de Saxonie dans la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Liubov Reprințev, Colecția de ceasuri din fondurile MNIM (Collection de montres des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Ludmila Năstase, Constantin Crăciunescu(file din biografia unui medic basarabean) (Constantin Crăciunescu. Pages biographiques d'un médicin bessarabien) • Măria Evdochimov, Petru Ungurean - pagini din viață și activitate(Petru Ungurean - pages de la vie et son activité)
IV. Cronică. Recenzii (Chronique. Comptes - Rendus)
• Alexandru Levinschi, Un tezaur monetar de la Stolniceni (considerații preliminare) (Un tresor monnaitaire de Stolniceni (Information préliminaire) • Ion Negrei, Anuarul Muzeului Național - o carte de istorie a Moldovei (L'Anuaire du Musée National - livre - d'histoire de Moldova) • Vlad D. Ghimpu, Ion Tentiuc - Populația din Moldova Centrală în secolele Xl-XIII, Ed. Helios, lași, 1996, 280 p. (Ion Tentfuc - La population de la Moldavie Centrale pendant Ies XI - XIII siecles, Ed. Helios, lassy, 1996, 280 p.)
Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
