Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat". Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.
Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.
Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.
Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.
Decret pentru promulgarea Legii muzeelor. Legea muzeelor
I. Arheologie și istorie
• llie Borziac, Nicolae Telnov, Stațiunea paleolitică Scoc • Sergiu Covalenco, Stațiunea mezolitică Bilicenii Vechi - 12 • Eugen Ușurelu, Două noi depozite de bronzuri • Serghei Agulnicov, Un tumul schitic din sec. V î.e.n. • Alexandru Levinschii, Mărturii privind prelucrarea metalelor la geți în sec. VI-IV î.e.n. • Vlad Vornic, Sergiu Musteță, Un mormânt din sec. IV de la Cozanjic • Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Ceramica din așezarea dacilor liberi de la Pruteni Simina Stane, Luminița Bejenaru, Analiza unor eșantioane arheozoologice (jud. Suceava și Botoșani) • Luminița Bejenaru, Ludmila Bacumenco, Simina Stane, Date arheozoologice privind complexul Orheiul Vechi • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, O piesă de unicat din așezarea medievală Costești • Sergiu Bodean, Contribuții la repertoriul arheozoologic al Republicii Moldova • Ludmila Gurdiș, Contribuții privind evoluția econografiei tabloului votiv în sec. XV-XVI în Moldova medievală • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Etnici greci pârcălabi de Hotin (sec. XV-XVIII) • Lilia Zabolotnaia, Rolul “diplomației de mariaj în relațiile moldo-polone în sec. XV-XVIII” • Ion Chirtoagă, Localitatea și fortificația Pererâta • Ion Dron, Proveniența numelui topic Vulcănești din sudul Basarabiei • Eduard Baidaus, Retrospectiva unei domnii - 350 de ani de la detronarea lui Vasie Lupu • Ion Tentiuc, Contribuții la istoria mănăstirii Hâncu • Nicolae Raileanu, Campania și pacea de la Prut din 1711 în viziunea istoricului turc Akdes Nimet Kurat • Vlad D. Ghimpu, Destinul istoric al târgului Lăpușna • Ana Grițco, Circulația monetară în Basarabia la începutul sec. XlX-lea • Emanuil Brihuneț, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din com. Rădeni, jud. Chișinău • Valentina Chirtoagă, Învățământul în colonia germană Arțiz în sec. XIX -începutul sec. XX • Mihai Onilă, Gospodăria satului Isacova, jud. Orhei sec. XIX -începutul sec. XX • Dinu Poștarencu, Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Ţării • Ion Şpac, Documentariști de la “Arhivele Basarabiei” • Sergiu Digol, Populația Transnistriei și operațiunea “Sud” • Elena Postică, “Dezghețul” hrușciovist și ascensiunea naționalismului cultural în RSSM • Adela Soroceanu-Guțu, Aspecte din activitatea studioului “Moldova film” 50 de ani de la fondare • Liviu Vacarciuc, 160 de ani de la întemeierea școlii Basarabeane de oenologie
II. Muzeografie și muzeologie
• Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Piese de coifură în colecția MNIM (din antichitate până în sec. XIX) • Maria Evdochimov, Eticheta - izvor de informație • Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui costum teatral din patrimoniul MNIM • Nadejda Boțea, Mașini de scris din sec. XIX -XX în colecția MNIM • Natalia Chișcă, Icoana de la obiect de cult - la obiect expozițional • Lucia Tonu, Muzeul Skansen de la tradițional la modern • Elena Ploșnița, Câteva considerații despre Muzeul Național
III. Etnografie
• Alexandru Furtună, Considerații privind simbolismul cămășii și al brâului la români • Maria Ciocanu, Obiceiurile de cumpărare-vânzare a miresei în cadrul nunții moldovenești • Varvara Buzilă, Obiceiul înmormântării moașelor
IV. Personalități
• Claudia Slutu-Grama, Sergiu Cujba - student al facultății de drept la Universitatea din București (1895-1900) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la biografia unui profesor basarabean - Marcu Valută Serghei • Ludmila Năstase, Şciusev - cercetător în agronomie și pedologie • Natalia Şalaghinova,Pictorul basarabean Gheorghe Ceglocoff • Elena Pereteatcu, Activitatea științifică a lui Anton Ablov (în baza colecției MNIM) • Vera Stăvilă, Actorul și regizorul Sandri Ion Şcurea • Elena Postică, Olga Şcipachin, Itinerariile unui destin. Nicolae Testemițeanu -75 de ani de la naștere
V. Omagieri
• Elena Ploșnița
VI. Viața științifică și recenzii
• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2002 • Lucia Tonu, Expoziția "Dimitrie Cantemir - filosof între regi și rege între filosofi" • Natalia Mateevici, Conferința arheologică de la Tiraspol • Silviu Andrieș-Tabac, Societatea de genealogie, Heraldică și artistică "Paul Gore" la cinci ani de activitate • Silviu Andrieș-Tabac, Simpozioanele de studii Cuhureștene • Nicolae Răileanu, Măria Danilov, Ana Grițco, Liubovi Malahov. Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (1683-1918) • Ana Boldureanu, Eugen Nicolae. Moneda otomană în țările române în perioada 1451-1512
Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
