Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.
Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.
Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.
Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.
Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.
Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.
Decret pentru promulgarea Legii muzeelor. Legea muzeelor
I. Arheologie și istorie
• llie Borziac, Nicolae Telnov, Stațiunea paleolitică Scoc • Sergiu Covalenco, Stațiunea mezolitică Bilicenii Vechi - 12 • Eugen Ușurelu, Două noi depozite de bronzuri • Serghei Agulnicov, Un tumul schitic din sec. V î.e.n. • Alexandru Levinschii, Mărturii privind prelucrarea metalelor la geți în sec. VI-IV î.e.n. • Vlad Vornic, Sergiu Musteță, Un mormânt din sec. IV de la Cozanjic • Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Ceramica din așezarea dacilor liberi de la Pruteni Simina Stane, Luminița Bejenaru, Analiza unor eșantioane arheozoologice (jud. Suceava și Botoșani) • Luminița Bejenaru, Ludmila Bacumenco, Simina Stane, Date arheozoologice privind complexul Orheiul Vechi • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, O piesă de unicat din așezarea medievală Costești • Sergiu Bodean, Contribuții la repertoriul arheozoologic al Republicii Moldova • Ludmila Gurdiș, Contribuții privind evoluția econografiei tabloului votiv în sec. XV-XVI în Moldova medievală • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Etnici greci pârcălabi de Hotin (sec. XV-XVIII) • Lilia Zabolotnaia, Rolul “diplomației de mariaj în relațiile moldo-polone în sec. XV-XVIII” • Ion Chirtoagă, Localitatea și fortificația Pererâta • Ion Dron, Proveniența numelui topic Vulcănești din sudul Basarabiei • Eduard Baidaus, Retrospectiva unei domnii - 350 de ani de la detronarea lui Vasie Lupu • Ion Tentiuc, Contribuții la istoria mănăstirii Hâncu • Nicolae Raileanu, Campania și pacea de la Prut din 1711 în viziunea istoricului turc Akdes Nimet Kurat • Vlad D. Ghimpu, Destinul istoric al târgului Lăpușna • Ana Grițco, Circulația monetară în Basarabia la începutul sec. XlX-lea • Emanuil Brihuneț, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din com. Rădeni, jud. Chișinău • Valentina Chirtoagă, Învățământul în colonia germană Arțiz în sec. XIX -începutul sec. XX • Mihai Onilă, Gospodăria satului Isacova, jud. Orhei sec. XIX -începutul sec. XX • Dinu Poștarencu, Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Ţării • Ion Şpac, Documentariști de la “Arhivele Basarabiei” • Sergiu Digol, Populația Transnistriei și operațiunea “Sud” • Elena Postică, “Dezghețul” hrușciovist și ascensiunea naționalismului cultural în RSSM • Adela Soroceanu-Guțu, Aspecte din activitatea studioului “Moldova film” 50 de ani de la fondare • Liviu Vacarciuc, 160 de ani de la întemeierea școlii Basarabeane de oenologie
II. Muzeografie și muzeologie
• Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Piese de coifură în colecția MNIM (din antichitate până în sec. XIX) • Maria Evdochimov, Eticheta - izvor de informație • Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui costum teatral din patrimoniul MNIM • Nadejda Boțea, Mașini de scris din sec. XIX -XX în colecția MNIM • Natalia Chișcă, Icoana de la obiect de cult - la obiect expozițional • Lucia Tonu, Muzeul Skansen de la tradițional la modern • Elena Ploșnița, Câteva considerații despre Muzeul Național
III. Etnografie
• Alexandru Furtună, Considerații privind simbolismul cămășii și al brâului la români • Maria Ciocanu, Obiceiurile de cumpărare-vânzare a miresei în cadrul nunții moldovenești • Varvara Buzilă, Obiceiul înmormântării moașelor
IV. Personalități
• Claudia Slutu-Grama, Sergiu Cujba - student al facultății de drept la Universitatea din București (1895-1900) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la biografia unui profesor basarabean - Marcu Valută Serghei • Ludmila Năstase, Şciusev - cercetător în agronomie și pedologie • Natalia Şalaghinova,Pictorul basarabean Gheorghe Ceglocoff • Elena Pereteatcu, Activitatea științifică a lui Anton Ablov (în baza colecției MNIM) • Vera Stăvilă, Actorul și regizorul Sandri Ion Şcurea • Elena Postică, Olga Şcipachin, Itinerariile unui destin. Nicolae Testemițeanu -75 de ani de la naștere
V. Omagieri
• Elena Ploșnița
VI. Viața științifică și recenzii
• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2002 • Lucia Tonu, Expoziția "Dimitrie Cantemir - filosof între regi și rege între filosofi" • Natalia Mateevici, Conferința arheologică de la Tiraspol • Silviu Andrieș-Tabac, Societatea de genealogie, Heraldică și artistică "Paul Gore" la cinci ani de activitate • Silviu Andrieș-Tabac, Simpozioanele de studii Cuhureștene • Nicolae Răileanu, Măria Danilov, Ana Grițco, Liubovi Malahov. Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (1683-1918) • Ana Boldureanu, Eugen Nicolae. Moneda otomană în țările române în perioada 1451-1512
Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
