EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz.

Vârful de la Răscăieții Noi este unul dintre articolele realizate în stilul zoomorf scitic - un stil special de decorare care s-a răspândit împreună cu cultura primilor nomazi din Europa Centrală până la Marea Neagră și Caucaz, din regiunea Volga până în sudul Siberiei, din Asia Centrală până în Mongolia și nordul Chinei. Cu toate acestea, în ciuda acoperirii generale eurasiatice, vârful de la Răscăieții Noi conține trăsături caracteristice în principal Europei de Est. În primul rând, nomazii est-europeni erau foarte pasionați să descrie atât păsările de pradă din timpul zilei (Falconiformes), cât și părțile individuale ale corpului - capul sau ciocul. În al doilea rând, bestiarul „european" al stilului zoomorf scitic (spre deosebire de „asiaticul" scitic-siberian) include deseori animale fantastice (și diversele „transformări artistice" ale acestora), pătrunse în repertoriu sub influența culturilor Orientului Mijlociu. Astfel, imaginea „fantastică" a vârfului de la Răscăieții Noi are forma unui cioc de pasăre îndoit într-o parte, ceea ce nu se întâmplă în natură. În al treilea rând, însăși forma obiectului este caracteristică doar pentru Caucazul de Nord, stepa Mării Negre și silvostepa ucraineană.

Astfel de piese au fost interpretate ca simboluri ale puterii și/sau decorațiuni pentru catargele navelor. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor le consideră asociate cu procesiuni funerare, cel mai probabil sub formă de decorațiuni pentru baldachin, căruțe sau care funerare. Ultima versiune pare a fi cea mai plauzibilă, mai ales că decorațiuni similare se găsesc pe imaginile carelor din Orientul Mijlociu. Din punct de vedere stilistic, artefactul de la Răscăieții Noi este asociat cu vârfurile din movilele silvostepei ucrainene și din Caucazul de Nord, însă, realizat într-un mod mai realist.

Se pare că o stilizare suplimentară a imaginii poate fi urmărită pe exemplarul de la Răscăieții Noi, atingând stadiul cel mai înalt, când ciocul poate fi intuit doar în buclele din partea superioară a burții, iar ochiul pronunțat subliniază asemănare cu capul unei păsări de pradă. De la mijlocul secolului al V-lea. î.Hr. piesele stilizate în această manieră manieră pătrund în regiunea de stepă a Mării Negre, inclusiv pe malurile Nistrului de Jos, unde a fost descoperită piesa.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IX [XXIV], nr. 1

Un mormânt de incinerație al unui călăreț războinic descoperit lângă satul Mana (Orhei)
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Un mormânt de incinerație al unui călăreț războinic descoperit lângă satul Mana (Orhei)

Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015

Rezumat

În anul 2011 Muzeul Național de Istorie a Moldovei a intrat în posesia unui lot important de piese arheologice. Componența setului de artefacte: situlă de bronz (fig. 3); strachină-capac din ceramică (fig. 4); spadă din fier (fig. 5) și teaca sa (fig. 6/1-2); vârf de lance din fier (fig. 7) (acestea de la urmă îndoite intenționat); o pereche de pinteni din fier (fig. 9); umbo de scut, din fier, de formă circulară în plan și piramidală în secțiune (fig. 8/1-2); brățară din fier, dublu spiralată, cu terminațiile în butoni (fig. 10), o verigă din fier cu buton lateral (de la centiron -?) (fig. 6/34) la care s-a adăugat o scoabă din fier (de la teacă - ?) (fig. 6/5-6), a permis să constatăm că acestea fac parte din inventarul unui mormânt de incinerație al unui călăreț războinic. Analiza antropologică a oaselor incinerate a făcut să se înțeleagă că mormântul a aparținut unui tânăr de circa 1416 ani (fi g. 14-24). Totodată, printre oasele umane incinerate au fost identificate 10 falange distale (gheare) de la membrele anterioare ale unui urs matur. Se pare că tânărul călăreț războinic a fost incinerat împreună cu „mantia” sa din blană de urs, purtată pe spate (fig. 11-13). Corelarea tuturor materialelor componente ca inventar funerar în mormântul de incinerație, inclusiv a străchinii care a servit în calitate de capac pentru urna funerară, (modelată de mână, de culoare neagră și omogen lustruită, cu buza evazată și fațetată, pereții cu umerii rotunjiți și fundul îngust și plat), aparținând faciesului culturii Poienești-Luceșeuca, analogiile identificate privind ritul și ritualul funerar (Babeș 1993, 181-227), a permis să încadrăm acest complex în perioada La Tène D1 sau, în termeni de cronologie absolută, în anii 120-60 a. Chr., poate mai aproape de mijlocul secolului I a. Chr. (chiar dacă unele elemente – pintenii de fier – ne fac să ne gândim și la sfârșitul acestui secol). Descoperirea mormântului de incinerație de lângă s. Mana (Orhei) (fi g. 1), situat la o distanță de doar circa 3,5 km spre sud-vest de așezarea și necropola de la Lucașeuca, prezența unei situle de bronz (romane) în calitate de urnă funerară, asocierea de arme, piese de harnașament și de podoabă, de evidentă tradiție sau influență celtică, scoaterea la lumina zilei a străchinii-capac, modelată de mână, de tradiție bastarnică, reflectă mișcările masive de populație în Europa de Nord, Centrală și de Est, prin pătrunderea dinspre nordul Europei a primilor germanici (a bastarnilor), înaintarea celților din interiorul bazinului carpatic spre sud și est, ofensiva armatelor romane dinspre Peninsula Balcanică, dar și complexitatea situației politico-militare și demografice din ultimele două secole ale mileniului I a. Chr. din spațiul est-carpatic și pruto-nistrean. Dacă ancorarea cronologică propusă de noi (mijlocul secolului I a. Chr.) este corectă, atunci mormântul de la Mana poate fi  pus în legătură cu campania pontică și cu răsunătoarele cuceriri ale lui Burebista din răsăritul Daciei când, pe la anul 55 a. Chr., respingând pe bastarni spre nord și pe sarmați spre est, acesta cucerește Olbia, la gurile Bugului (Rădulescu, Suceveanu 2010, 677-680), ajungând până la Nipru, unde dispar mai multe fortificații din această perioadă (Gavrilovka, Zolotaja Balka), iar altele, în regiunile limitrofe, se construiesc cu înfrigurare (Щукин 1994, 169).

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu locul descoperiri mormântului de incinerație de la Mana. Fig. 2. Mana III. Groapa mormântului de incinerare. Fig. 3. Mana III. Situla de bronz-urnă. Fig. 4. Strachina-capac din ceramică, lucrată de mână. Fig. 5. Mana III. Spadă din fier cu două tăișuri. Fig. 6. Mana III. Teaca (1-2), verigă din fier cu buton (3-4) și scoabă din fier (5-6). Fig. 7. Mana III. Vârf de lance din fier. Fig. 8. Mana III. Umbo-ul de fier de la scut (1-2) și cuiele de prindere (3-4). Fig. 9. Mana III. Pinteni din fier. Fig. 10. Mana III. Brățara spiralată din fier cu terminații în butoni. Fig. 11. Mana III. Resturi animale incinerate provenite de la Ursus arctos ssp. Falangele distale ale membrelor anterioare. Fig. 12. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Falanga I distală a membrului inferior drept. Fig. 13. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Molarul I inferior stâng definitiv. Fig. 14. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente craniene. Fig. 15. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Condil mandibular drept. Fig. 16. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Corpuri vertebrale (stânga – lombar, dreapta – toracal). Fig. 17. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Humerus, fragmente din diafiză. Fig. 18. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Femur, fragmente din diafiză. Fig. 19. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente provenite din oasele coxale. Fig. 20. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Humerus, epifi ză proximală. Fig. 21. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente din diafizele radiusului rămase în stadiul de carbonizare. Fig. 22. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragment din diafiza unui radius, „placare în alb”. Fig. 23. Mana III. Bărbat, 14-16 ani. Temperaturile maxime conform coloristicii și modelului de fisurare ale peretelui osos.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Acest obiect neobișnuit al perioadei scitice a fost descoperit în 1953 de către un învățător, A.I. Shiryaev, în vârful unui tumul din apropierea satului Răscăieții Noi din raionul Ștefan Vodă. Un sfert de secol mai târziu, săpăturile din 1979 au arătat că această movilă remarcabilă (aproximativ 10 m înălțime și mai mult de 40 m în diametru) a fost construită în epoca bronzului timpuriu, la începutul mileniului 3 î.Hr. Apoi, două mii de ani mai târziu, sciții au fost îngropați în mijlocul tumulului, cu care, aparent, sunt asociate și alte descoperiri - un cazan și un vârf - turnate din bronz. Vârful de la Răscăieții Noi este unul dintre articolele realizate în stilul zoomorf scitic - un stil special de decorare care s-a răspândit împreună cu cultura primilor nomazi din Europa Centrală până la Marea Neagră și Caucaz, din regiunea Volga până în sudul Siberiei, din Asia Centrală până în Mongolia și nordul Chinei...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu