EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IX [XXIV], nr. 1


Un mormânt de incinerație al unui călăreț războinic descoperit lângă satul Mana (Orhei)
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Un mormânt de incinerație al unui călăreț războinic descoperit lângă satul Mana (Orhei)

Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015

Rezumat

În anul 2011 Muzeul Național de Istorie a Moldovei a intrat în posesia unui lot important de piese arheologice. Componența setului de artefacte: situlă de bronz (fig. 3); strachină-capac din ceramică (fig. 4); spadă din fier (fig. 5) și teaca sa (fig. 6/1-2); vârf de lance din fier (fig. 7) (acestea de la urmă îndoite intenționat); o pereche de pinteni din fier (fig. 9); umbo de scut, din fier, de formă circulară în plan și piramidală în secțiune (fig. 8/1-2); brățară din fier, dublu spiralată, cu terminațiile în butoni (fig. 10), o verigă din fier cu buton lateral (de la centiron -?) (fig. 6/34) la care s-a adăugat o scoabă din fier (de la teacă - ?) (fig. 6/5-6), a permis să constatăm că acestea fac parte din inventarul unui mormânt de incinerație al unui călăreț războinic. Analiza antropologică a oaselor incinerate a făcut să se înțeleagă că mormântul a aparținut unui tânăr de circa 1416 ani (fi g. 14-24). Totodată, printre oasele umane incinerate au fost identificate 10 falange distale (gheare) de la membrele anterioare ale unui urs matur. Se pare că tânărul călăreț războinic a fost incinerat împreună cu „mantia” sa din blană de urs, purtată pe spate (fig. 11-13). Corelarea tuturor materialelor componente ca inventar funerar în mormântul de incinerație, inclusiv a străchinii care a servit în calitate de capac pentru urna funerară, (modelată de mână, de culoare neagră și omogen lustruită, cu buza evazată și fațetată, pereții cu umerii rotunjiți și fundul îngust și plat), aparținând faciesului culturii Poienești-Luceșeuca, analogiile identificate privind ritul și ritualul funerar (Babeș 1993, 181-227), a permis să încadrăm acest complex în perioada La Tène D1 sau, în termeni de cronologie absolută, în anii 120-60 a. Chr., poate mai aproape de mijlocul secolului I a. Chr. (chiar dacă unele elemente – pintenii de fier – ne fac să ne gândim și la sfârșitul acestui secol). Descoperirea mormântului de incinerație de lângă s. Mana (Orhei) (fi g. 1), situat la o distanță de doar circa 3,5 km spre sud-vest de așezarea și necropola de la Lucașeuca, prezența unei situle de bronz (romane) în calitate de urnă funerară, asocierea de arme, piese de harnașament și de podoabă, de evidentă tradiție sau influență celtică, scoaterea la lumina zilei a străchinii-capac, modelată de mână, de tradiție bastarnică, reflectă mișcările masive de populație în Europa de Nord, Centrală și de Est, prin pătrunderea dinspre nordul Europei a primilor germanici (a bastarnilor), înaintarea celților din interiorul bazinului carpatic spre sud și est, ofensiva armatelor romane dinspre Peninsula Balcanică, dar și complexitatea situației politico-militare și demografice din ultimele două secole ale mileniului I a. Chr. din spațiul est-carpatic și pruto-nistrean. Dacă ancorarea cronologică propusă de noi (mijlocul secolului I a. Chr.) este corectă, atunci mormântul de la Mana poate fi  pus în legătură cu campania pontică și cu răsunătoarele cuceriri ale lui Burebista din răsăritul Daciei când, pe la anul 55 a. Chr., respingând pe bastarni spre nord și pe sarmați spre est, acesta cucerește Olbia, la gurile Bugului (Rădulescu, Suceveanu 2010, 677-680), ajungând până la Nipru, unde dispar mai multe fortificații din această perioadă (Gavrilovka, Zolotaja Balka), iar altele, în regiunile limitrofe, se construiesc cu înfrigurare (Щукин 1994, 169).

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu locul descoperiri mormântului de incinerație de la Mana. Fig. 2. Mana III. Groapa mormântului de incinerare. Fig. 3. Mana III. Situla de bronz-urnă. Fig. 4. Strachina-capac din ceramică, lucrată de mână. Fig. 5. Mana III. Spadă din fier cu două tăișuri. Fig. 6. Mana III. Teaca (1-2), verigă din fier cu buton (3-4) și scoabă din fier (5-6). Fig. 7. Mana III. Vârf de lance din fier. Fig. 8. Mana III. Umbo-ul de fier de la scut (1-2) și cuiele de prindere (3-4). Fig. 9. Mana III. Pinteni din fier. Fig. 10. Mana III. Brățara spiralată din fier cu terminații în butoni. Fig. 11. Mana III. Resturi animale incinerate provenite de la Ursus arctos ssp. Falangele distale ale membrelor anterioare. Fig. 12. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Falanga I distală a membrului inferior drept. Fig. 13. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Molarul I inferior stâng definitiv. Fig. 14. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente craniene. Fig. 15. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Condil mandibular drept. Fig. 16. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Corpuri vertebrale (stânga – lombar, dreapta – toracal). Fig. 17. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Humerus, fragmente din diafiză. Fig. 18. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Femur, fragmente din diafiză. Fig. 19. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente provenite din oasele coxale. Fig. 20. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Humerus, epifi ză proximală. Fig. 21. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragmente din diafizele radiusului rămase în stadiul de carbonizare. Fig. 22. Mana III. Resturi umane incinerate. Bărbat, 14-16 ani. Fragment din diafiza unui radius, „placare în alb”. Fig. 23. Mana III. Bărbat, 14-16 ani. Temperaturile maxime conform coloristicii și modelului de fisurare ale peretelui osos.

Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Consideraţii privind pandantivele scandinave cu decor animalier sau în formă de scut semisferic din secolele X-XI, descoperite în regiunea Nistrului Mijlociu
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Ion Tentiuc
Despre ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrian (necropola de la Molești-Ialoveni)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Un mormânt de incineraţie în recipient de metal (sec. II-III p. Chr.), descoperit la Iagorlâc, Dubăsari
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc
Sergiu Musteață, Populația spațiului pruto-nistrean în secolele VIII-IX. Editura Pontos, Chișinău 2005, 189 p., rezumat în limba engleză, indice, 10 tabele, 7 diagrame, 4 hărți, 78 planșe cu figuri, 12 foto, ISBN 9975-926-43-6
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Tentiuc
Cahle cu motive heraldice de la Căușeni
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC