#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Biblioteca „Tyragetia” XXXIV, Chișinău, 2021, 232 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3

Muzeul este una dintre cele mai vechi instituții de cultură. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase modificări ale conceptului de muzeu, instituția fiind abordată din multiple puncte de vedere. Astăzi conceptul de muzeu este supus unor dezbateri de amploare în lumea profesioniștilor de muzeu. Sunt propuse noi abordări și interpretări, legate de misiunea și viziunea muzeului, apar noi modele de instituții muzeale. Muzeul devine o instituție culturală indispensabilă societății contemporane, care păstrează și valorifică patrimoniul. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale, contribuind la toleranță și coeziune în societate. Nivelul de valorificare a patrimoniului determină și nivelul de dezvoltare a societății. O valorificare eficientă a patrimoniului se face prin muzeificare. Muzeificarea conduce la promovarea monumentelor, la utilizarea lor cu succes în scop educațional, la studierea complexă, la abordarea interdisciplinară și amplificarea procesului de cunoaștere și conștientizare a necesității protejării lor. Păstrarea și valorificarea optimă a moștenirii culturale prin muzeificare, în scopul dezvoltării durabile a societății, al dezvoltării spirituale a omului, este subiectul cărții. Abordarea acestui subiect pornește de la convingerea că o asemenea cercetare este necesară și poate fi utilă. Muzeificarea este abordată ca instrument de protejare și valorificare a patrimoniului imobil. Prin această lucrare, este prezentată o pagină importantă din istoria culturii naționale cu privire la muzeu și muzeificare, patrimoniu și patrimonializare, Tematica abordată se încadrează, credem noi, în muzeologie, patrimoniologie, domenii complexe, dar importante pentru cultura națională. Muzeificarea este un proces complex, care constă în transformarea patrimoniului cultural și natural în obiective muzeale, cu scopul de păstrare maximală, de identificare a valorii lor istorico-culturale, științifice, artistice și de promovare. Muzeificarea este abordată ca o modalitate optimală de protejare și retransmitere a experienței socio-culturale prin valorificarea caselor memoriale, a monumentelor arheologice, a monumentelor de cult, a complexelor literar-memoriale. Procesul de muzeificare în Republica Moldova este prezentat, în lucrare, în dinamică istorică, cu diversele forme în care s-a manifestat - și ca activitate muzeală, modalitate de păstrare și valorificare a monumentelor istorice, și ca un factor important în dezvoltarea sistemului muzeal și al muzeografiei, în general. Lucrarea cuprinde trei capitole cu o bază documentară și bibliografică complexă.

CUPRINS

Prefaţă (Liliana Condraticova)

O carte despre muzeu și muzeificare (Ioan Opriș)

Argument

I. INSTITUȚIA MUZEALĂ. PROFESIONALIZAREA SECTORULUI MUZEOGRAFIC

I.1. Despre muzeu
I.2. Organizații naționale și internaționale - instrumente importante în formarea comunității profesionale
I.3. Pregătirea profesională a muzeografilor
I.4. Presa de specialitate în sistemul comunicării profesionale
I.5. Standardele profesionalizării: Codul de etică
I.6. Acreditarea muzeelor - o nouă etapă în profesionalizarea sectorului muzeografic

II. MUZEUL ȘI MONUMENTELE ISTORICE ÎN SISTEMUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

II.1. Structurile instituționale dedicate muzeului
II.2. Instituția muzeală. Aspecte legislative
II.3. Muzeul contemporan: între tradiție și modernitate
II.4. Patrimoniu și patrimonializare
II.5. Monumentele istorice în sistemul instituțional
II.6. Construcția legislativă privind monumentele istorice

III. MUZEIFICAREA PATRIMONIULUI IMOBIL

III.1. Gramatica muzeificării moștenirii culturale
III.2. Muzeificarea caselor memoriale
III.3. Muzeul și biserica: probleme de muzeificare
III.4. Arheologia și procesul de muzeificare
III.5. Muzeificarea cetăților medievale
III.6. Muzeificarea siturilor istorice

ÎNCHEIERE

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

Резюме

Anexe

Indice de nume proprii

Indice de muzee

Indice de monumente istorice