#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Biblioteca „Tyragetia” XXXIV, Chișinău, 2021, 232 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3

Muzeul este una dintre cele mai vechi instituții de cultură. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase modificări ale conceptului de muzeu, instituția fiind abordată din multiple puncte de vedere. Astăzi conceptul de muzeu este supus unor dezbateri de amploare în lumea profesioniștilor de muzeu. Sunt propuse noi abordări și interpretări, legate de misiunea și viziunea muzeului, apar noi modele de instituții muzeale. Muzeul devine o instituție culturală indispensabilă societății contemporane, care păstrează și valorifică patrimoniul. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale, contribuind la toleranță și coeziune în societate. Nivelul de valorificare a patrimoniului determină și nivelul de dezvoltare a societății. O valorificare eficientă a patrimoniului se face prin muzeificare. Muzeificarea conduce la promovarea monumentelor, la utilizarea lor cu succes în scop educațional, la studierea complexă, la abordarea interdisciplinară și amplificarea procesului de cunoaștere și conștientizare a necesității protejării lor. Păstrarea și valorificarea optimă a moștenirii culturale prin muzeificare, în scopul dezvoltării durabile a societății, al dezvoltării spirituale a omului, este subiectul cărții. Abordarea acestui subiect pornește de la convingerea că o asemenea cercetare este necesară și poate fi utilă. Muzeificarea este abordată ca instrument de protejare și valorificare a patrimoniului imobil. Prin această lucrare, este prezentată o pagină importantă din istoria culturii naționale cu privire la muzeu și muzeificare, patrimoniu și patrimonializare, Tematica abordată se încadrează, credem noi, în muzeologie, patrimoniologie, domenii complexe, dar importante pentru cultura națională. Muzeificarea este un proces complex, care constă în transformarea patrimoniului cultural și natural în obiective muzeale, cu scopul de păstrare maximală, de identificare a valorii lor istorico-culturale, științifice, artistice și de promovare. Muzeificarea este abordată ca o modalitate optimală de protejare și retransmitere a experienței socio-culturale prin valorificarea caselor memoriale, a monumentelor arheologice, a monumentelor de cult, a complexelor literar-memoriale. Procesul de muzeificare în Republica Moldova este prezentat, în lucrare, în dinamică istorică, cu diversele forme în care s-a manifestat - și ca activitate muzeală, modalitate de păstrare și valorificare a monumentelor istorice, și ca un factor important în dezvoltarea sistemului muzeal și al muzeografiei, în general. Lucrarea cuprinde trei capitole cu o bază documentară și bibliografică complexă.

CUPRINS

Prefaţă (Liliana Condraticova)

O carte despre muzeu și muzeificare (Ioan Opriș)

Argument

I. INSTITUȚIA MUZEALĂ. PROFESIONALIZAREA SECTORULUI MUZEOGRAFIC

I.1. Despre muzeu
I.2. Organizații naționale și internaționale - instrumente importante în formarea comunității profesionale
I.3. Pregătirea profesională a muzeografilor
I.4. Presa de specialitate în sistemul comunicării profesionale
I.5. Standardele profesionalizării: Codul de etică
I.6. Acreditarea muzeelor - o nouă etapă în profesionalizarea sectorului muzeografic

II. MUZEUL ȘI MONUMENTELE ISTORICE ÎN SISTEMUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

II.1. Structurile instituționale dedicate muzeului
II.2. Instituția muzeală. Aspecte legislative
II.3. Muzeul contemporan: între tradiție și modernitate
II.4. Patrimoniu și patrimonializare
II.5. Monumentele istorice în sistemul instituțional
II.6. Construcția legislativă privind monumentele istorice

III. MUZEIFICAREA PATRIMONIULUI IMOBIL

III.1. Gramatica muzeificării moștenirii culturale
III.2. Muzeificarea caselor memoriale
III.3. Muzeul și biserica: probleme de muzeificare
III.4. Arheologia și procesul de muzeificare
III.5. Muzeificarea cetăților medievale
III.6. Muzeificarea siturilor istorice

ÎNCHEIERE

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

Резюме

Anexe

Indice de nume proprii

Indice de muzee

Indice de monumente istorice