#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane" (2015-2018)

Începând cu anul 2015 cercetătorii muzeului urmează să realizeze proiectul instituțional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane, în cadrul direcției strategice Patrimoniul național și dezvoltarea societății.
Conducătorul proiectului este dr.hab. Elena Ploșnița.

Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.

Într-o societate deschisă, democratizarea culturii, deci și a instituțiilor muzeale care-și lărgesc permanent oferta culturală, presupune asumarea de responsabilități în ceea ce privește cercetarea și valorificarea științifică și publică a bunurilor de muzeu. În ultimii ani în instituțiile publice, la forumuri naționale și internaționale se analizează diverse concepte precum: valorificarea patrimoniului muzeal, brand muzeal, turism cultural, marketing și management muzeal. Această orientare a instituțiilor publice, a mass-media, a societății în general, se datorează importanței factorilor socio-culturali ca pârghii și componente principale ale dezvoltării socio-economice durabile. Această schimbare, care prefigurează și o reevaluare a importanței economice, nu numai culturale, a patrimoniului cultural național, inclusiv celui muzeal, impune îndreptarea atenției către domenii până acum neabordate sau prea puțin avute în vedere, precum rolul instituției muzeale în dezvoltarea unei societăți durabile.

Proiectul își propune câteva direcții de cercetare importante:

sistematizarea colecțiilor arheologice, perioada medievală;
documentarea, cercetarea și valorificarea științifică și publică a mai multor categorii de bunuri muzeale: colecția obiectelor din aur și argint din cele mai vechi timpuri până la sfr. sec. XX.; colecția de afișe publicitare, colecția de ceasuri, colecția de monede de la situl arheologic Costești, sec.XIII-XIV;
identificarea rolului educațional al instituției muzeale pe parcursul existenței sale și consecințele pentru societate;
perfecționarea modalităților de materializare și comunicare a mesajului științific muzeal către societatea moldovenească contemporană;
promovarea patrimoniului muzeal în societatea moldovenească și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică, expozițională și editorială.

Realizarea proiectului va contribui la sistematizarea științifică a colecțiilor muzeale, la lărgirea dialogului între muzeu și societate (public), la dezvoltarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului muzeal și de necesitatea promovării lui în țară și peste hotare.

Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății presupune în primul rând valorificare. Iar valorificarea patrimoniului cultural muzeal înseamnă, pe de o parte, buna conservare și prezervare a acestuia și, pe de altă parte. amenajarea sa corespunzătoare, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă. Activitatea de valorificare a patrimoniului are atât o componentă cultural-științifică, legată de analiza și difuzarea informațiilor cu privire la semnificația patrimoniului cultural, cât și una economică. Printr-o activitate de calitate se poate realiza nu numai conservarea, dar și buna sa cunoaștere de către societate în ansamblu. Astăzi în întreaga lume, performanțele unei instituții culturale, modul în care ea și-a îndeplinit misiunea și obiectivele sunt tot mai mult măsurate după criterii economice: rentabilitate, eficiență, gradul de satisfacere a publicului, numărul și impactul programelor și produselor dezvoltate etc. Ceea ce diferă este perspectiva din care se evaluează : socio-culturală, în primul rând, nu economică, deși nici acest din urmă aspect nu este ignorat. Trei principii de bază :

dezvoltarea culturală durabilă (îmbogățirea și transmiterea patrimoniului către generațiile următoare);
servirea unui public cât mai larg;
adaptarea la mediul extern și intern, extrem de dinamice, sunt principiile care pot sta la baza corelației rezultatelor ce vor fi obținute în cadrul acestui proiect cu rezultatele pe care le obțin muzeele din lume în relația cu societatea contemporană.

Rezultatele cercetărilor științifice vor fi însumate în articole, monografii cataloage de colecții de patrimoniu, expoziții tematice.

Pentru primul an (2015) de realizare a proiectului sunt preconizate următoarele rezultate:

Va fi identificată valoarea de patrimoniu a diverselor categorii de bunuri muzeale în scopul introducerii lor în circuitul științific și public, național și internațional în beneficiul societății.

Va fi sistematizată teoria și practica muzeografiei moldovenești cu privire la rolul și locul muzeului în sistemul educațional al Republicii Moldova. Este prevăzută elaborarea și publicarea unui Catalog de colecție a pieselor din metale prețioase, a unei monografii consacrate culturii Cucuteni-Tripolie, a unei monografii dedicate relației muzeului cu publicul, cu societatea de la sfr. sec. XIX până în contemporaneitate.

Va continua procesul de digitizare a colecțiilor muzeale.

Va fi promovat demersul expozițional în țară și peste hotare.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

#Exponatul Lunii