#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane" (2015-2018)

Începând cu anul 2015 cercetătorii muzeului urmează să realizeze proiectul instituțional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane, în cadrul direcției strategice Patrimoniul național și dezvoltarea societății.
Conducătorul proiectului este dr.hab. Elena Ploșnița.

Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.

Într-o societate deschisă, democratizarea culturii, deci și a instituțiilor muzeale care-și lărgesc permanent oferta culturală, presupune asumarea de responsabilități în ceea ce privește cercetarea și valorificarea științifică și publică a bunurilor de muzeu. În ultimii ani în instituțiile publice, la forumuri naționale și internaționale se analizează diverse concepte precum: valorificarea patrimoniului muzeal, brand muzeal, turism cultural, marketing și management muzeal. Această orientare a instituțiilor publice, a mass-media, a societății în general, se datorează importanței factorilor socio-culturali ca pârghii și componente principale ale dezvoltării socio-economice durabile. Această schimbare, care prefigurează și o reevaluare a importanței economice, nu numai culturale, a patrimoniului cultural național, inclusiv celui muzeal, impune îndreptarea atenției către domenii până acum neabordate sau prea puțin avute în vedere, precum rolul instituției muzeale în dezvoltarea unei societăți durabile.

Proiectul își propune câteva direcții de cercetare importante:

sistematizarea colecțiilor arheologice, perioada medievală;
documentarea, cercetarea și valorificarea științifică și publică a mai multor categorii de bunuri muzeale: colecția obiectelor din aur și argint din cele mai vechi timpuri până la sfr. sec. XX.; colecția de afișe publicitare, colecția de ceasuri, colecția de monede de la situl arheologic Costești, sec.XIII-XIV;
identificarea rolului educațional al instituției muzeale pe parcursul existenței sale și consecințele pentru societate;
perfecționarea modalităților de materializare și comunicare a mesajului științific muzeal către societatea moldovenească contemporană;
promovarea patrimoniului muzeal în societatea moldovenească și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică, expozițională și editorială.

Realizarea proiectului va contribui la sistematizarea științifică a colecțiilor muzeale, la lărgirea dialogului între muzeu și societate (public), la dezvoltarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului muzeal și de necesitatea promovării lui în țară și peste hotare.

Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății presupune în primul rând valorificare. Iar valorificarea patrimoniului cultural muzeal înseamnă, pe de o parte, buna conservare și prezervare a acestuia și, pe de altă parte. amenajarea sa corespunzătoare, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă. Activitatea de valorificare a patrimoniului are atât o componentă cultural-științifică, legată de analiza și difuzarea informațiilor cu privire la semnificația patrimoniului cultural, cât și una economică. Printr-o activitate de calitate se poate realiza nu numai conservarea, dar și buna sa cunoaștere de către societate în ansamblu. Astăzi în întreaga lume, performanțele unei instituții culturale, modul în care ea și-a îndeplinit misiunea și obiectivele sunt tot mai mult măsurate după criterii economice: rentabilitate, eficiență, gradul de satisfacere a publicului, numărul și impactul programelor și produselor dezvoltate etc. Ceea ce diferă este perspectiva din care se evaluează : socio-culturală, în primul rând, nu economică, deși nici acest din urmă aspect nu este ignorat. Trei principii de bază :

dezvoltarea culturală durabilă (îmbogățirea și transmiterea patrimoniului către generațiile următoare);
servirea unui public cât mai larg;
adaptarea la mediul extern și intern, extrem de dinamice, sunt principiile care pot sta la baza corelației rezultatelor ce vor fi obținute în cadrul acestui proiect cu rezultatele pe care le obțin muzeele din lume în relația cu societatea contemporană.

Rezultatele cercetărilor științifice vor fi însumate în articole, monografii cataloage de colecții de patrimoniu, expoziții tematice.

Pentru primul an (2015) de realizare a proiectului sunt preconizate următoarele rezultate:

Va fi identificată valoarea de patrimoniu a diverselor categorii de bunuri muzeale în scopul introducerii lor în circuitul științific și public, național și internațional în beneficiul societății.

Va fi sistematizată teoria și practica muzeografiei moldovenești cu privire la rolul și locul muzeului în sistemul educațional al Republicii Moldova. Este prevăzută elaborarea și publicarea unui Catalog de colecție a pieselor din metale prețioase, a unei monografii consacrate culturii Cucuteni-Tripolie, a unei monografii dedicate relației muzeului cu publicul, cu societatea de la sfr. sec. XIX până în contemporaneitate.

Va continua procesul de digitizare a colecțiilor muzeale.

Va fi promovat demersul expozițional în țară și peste hotare.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

#Exponatul Lunii