#Exponatul Lunii

Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX.
Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.

Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.

Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.

Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.

Tur Virtual

Expoziții

World Press Photo

15 noiembrie – 6 decembrie 2023

Tradițional, în luna noiembrie Republica Moldova va găzdui Expoziţia Internaţională World Press Photo. Ediția 2023 a acestei prestigioase competiții, care recunoaște fotojurnalismul de calitate, va fi organizată la Chișinău pentru a șaptea oară consecutiv, dar și, în premieră, la Comrat. Cele două expoziții sunt organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Agenția Piko Creative, cu suportul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

Expoziţia, care cuprinde cele mai bune fotografii realizate în lume pe parcursul anului 2022, va fi lansată la Chișinău pe 15 noiembrie, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, iar la Comrat pe 22 noiembrie în incinta Universității de Stat din Comrat.

Concursul World Press Photo 2023 s-a desfășurat în șase regiuni din întreaga lume - Africa, Asia, Europa, America de Nord și Centrală, America de Sud și Asia de Sud-Est și Oceania. Juriul a selectat în final 24 de câștigători regionali, dintre care au fost desemnați patru câștigători globali:

Fotografia Anului World Press Photo - „Atacul aerian asupra Maternității din Mariupol", de Evgeniy Maloletka pentru Associated Press;
Istoria Anului World Press Photo - „Prețul păcii în Afganistan", de Mads Nissen pentru Politiken/Panos Pictures.
Proiectul pe Termen Lung World Press Photo - „Battered Waters", de Anush Babajanyan pentru VII Photo/National Geographic Society.
Format Deschis World Press Photo - „The Doors Don't Know Me", de Mohamed Mahdy.

Cei 24 de câștigători și șase mențiuni de onoare, ale căror fotografii reflectă istorii din primele linii de război, cultură, identitate, migrație, au fost selectați de un juriu independent dintr-un număr total de 60,448 de fotografii, expediate de 3,752 de fotografi din 127 de țări. Imaginile câștigătoare ale World Press Photo 2023 atrag atenția asupra celor mai mari probleme cu care se confruntă astăzi omenirea - documentarea războiului din Ucraina și impactul războiului asupra civililor, protestele istorice în Iran, realitățile din Afganistanul controlat de talibani, numeroasele aspecte ale crizei climatice din țări precum Maroc, Australia, Peru, Kazahstan. Totodată, concursul accentuează importanța fotografiei de presă în întreaga lume.

Câștigătorii regionali ai Concursului World Press Photo 2023 sunt 24 de fotografi din 23 de țări: Argentina, Armenia, Australia, Belgia, China, Danemarca, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, Iran, Italia, Mexic, Maroc, Myanmar, Peru, Africa de Sud, Spania, Filipine, Ucraina, Statele Unite și Venezuela.

Lansarea expoziţiei va avea loc în data de 15 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în baza invitaţiilor. Publicul larg este invitat să descopere istoriile din spatele fotografiilor câștigătoare în perioada 16 noiembrie - 6 decembrie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.

#Exponatul Lunii

Paftale decorate în tehnica emailului policrom

World Press Photo

15 noiembrie – 6 decembrie 2023

#Exponatul Lunii