#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Expoziții

World Press Photo

15 noiembrie – 6 decembrie 2023

Tradițional, în luna noiembrie Republica Moldova va găzdui Expoziţia Internaţională World Press Photo. Ediția 2023 a acestei prestigioase competiții, care recunoaște fotojurnalismul de calitate, va fi organizată la Chișinău pentru a șaptea oară consecutiv, dar și, în premieră, la Comrat. Cele două expoziții sunt organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Agenția Piko Creative, cu suportul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Chișinău.

Expoziţia, care cuprinde cele mai bune fotografii realizate în lume pe parcursul anului 2022, va fi lansată la Chișinău pe 15 noiembrie, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, iar la Comrat pe 22 noiembrie în incinta Universității de Stat din Comrat.

Concursul World Press Photo 2023 s-a desfășurat în șase regiuni din întreaga lume - Africa, Asia, Europa, America de Nord și Centrală, America de Sud și Asia de Sud-Est și Oceania. Juriul a selectat în final 24 de câștigători regionali, dintre care au fost desemnați patru câștigători globali:

Fotografia Anului World Press Photo - „Atacul aerian asupra Maternității din Mariupol", de Evgeniy Maloletka pentru Associated Press;
Istoria Anului World Press Photo - „Prețul păcii în Afganistan", de Mads Nissen pentru Politiken/Panos Pictures.
Proiectul pe Termen Lung World Press Photo - „Battered Waters", de Anush Babajanyan pentru VII Photo/National Geographic Society.
Format Deschis World Press Photo - „The Doors Don't Know Me", de Mohamed Mahdy.

Cei 24 de câștigători și șase mențiuni de onoare, ale căror fotografii reflectă istorii din primele linii de război, cultură, identitate, migrație, au fost selectați de un juriu independent dintr-un număr total de 60,448 de fotografii, expediate de 3,752 de fotografi din 127 de țări. Imaginile câștigătoare ale World Press Photo 2023 atrag atenția asupra celor mai mari probleme cu care se confruntă astăzi omenirea - documentarea războiului din Ucraina și impactul războiului asupra civililor, protestele istorice în Iran, realitățile din Afganistanul controlat de talibani, numeroasele aspecte ale crizei climatice din țări precum Maroc, Australia, Peru, Kazahstan. Totodată, concursul accentuează importanța fotografiei de presă în întreaga lume.

Câștigătorii regionali ai Concursului World Press Photo 2023 sunt 24 de fotografi din 23 de țări: Argentina, Armenia, Australia, Belgia, China, Danemarca, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Grecia, Iran, Italia, Mexic, Maroc, Myanmar, Peru, Africa de Sud, Spania, Filipine, Ucraina, Statele Unite și Venezuela.

Lansarea expoziţiei va avea loc în data de 15 noiembrie, ora 15:00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în baza invitaţiilor. Publicul larg este invitat să descopere istoriile din spatele fotografiilor câștigătoare în perioada 16 noiembrie - 6 decembrie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.

#Exponatul Lunii

Clopoței decorativi

World Press Photo

15 noiembrie – 6 decembrie 2023

#Exponatul Lunii