EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Exponatul reprezintă un vas de unicat de tip trinoclu. Este datat în perioada eneoliticului, mileniile V-IV î. Hr., aflându-se în legătură cu civilizația Cucuteni-Tripolie (etapa Cucuteni A-B - Tripolie B).

Artefactul a fost descoperit în anul 1986 în așezarea Florești V, la 2,5 km vest de orașul Florești, actualmente moșia satului Mărculești, pe versantul unui promontoriu, la suprafața căruia au fost observate urmele a circa 40 de locuințe preistorice.

Fragmentele originale descoperite, au permis realizarea unei restaurări fidele a piesei arheologice, oferindu-ne, în acest context, un obiect patrimonial de excepție.

Piesa numită convențional ,,vas" reprezintă un dispozitiv în formă de trinoclu format din trei monocluri - tuburi ceramice unite la capete prin intermediul unor punţi. Monoclurile au corpuri cilindrice goale în interior, la mijloc fiind ovale, cu buza și baza evazate în formă de pâlnii, marginile de la extremităţi fiind plate.

Vasul de culoare roșie-cărămizie este modelat dintr-o pastă fină de lut, arsă oxidant şi decorat cu ornament pictat, pentru care s-au folosit coloranţi naturali, de nuanță negru-vișinie. Monoclurile identice ca formă și dimensiuni sunt pictate în aceeași manieră decorativă. Pe exterior, atât pâlniile superioare, cât și cele inferioare, împreună cu mijlocul piesei și punțile, este pictat un decor cu motive geometrice. Ornamentul stilizat de pe vas este desfășurat în două și trei niveluri pe verticală și compartimentat în patru registre. Cea mai importantă zonă ornamentată de pe trinoclu este spațiul dintre pâlnii în zona mediană. Decorul este compus dintr-un grup din opt linii orizontale executate pe mijlocul monoclurilor și trei grupuri din câte 3-4 linii dispuse vertical între registre despărțite de benzi paralele relativ groase. Pe partea exterioară, pâlniile sunt ornamentate cu cercuri interiorul cărora se întretaie de un grup de trei linii și un punct mare pictat, iar în preajma lor sunt mai multe reprezentări foliacee. Se observă, de asemenea, și câteva linii spiralate între alte benzi groase dispuse în triunghiuri cu o latură concavă. În interiorul pâlniilor, suprafața este rudimentar netezită, formând mai multe caneluri neuniforme, care reprezintă urmele apăsate ale uneltei cu care s-a modelat interiorul, iar la o analiză mai atentă se poate admite și existența unor urme ale degetelor olarului. Decorul prezintă imagini ale unor creaturi mitologice și simboluri a unor ideii și credințe religioase ale comunităților preistorice cucuteniene, de unde este presupusă și funcţionalitatea acestor piese, care puteau fi utilizate în practici magico-rituale.

Dimensiunile vasului sunt următoarele: înălţimea - 228 mm; diametrele extremităţilor variază de la 135 la 142 mm; diametrul maxim pe linia a două binocluri / lăţimea vasului - 285-291 mm.

Vasul trinocul de la Florești aparține perioadei clasice a culturi Cucuteni, când foarte larg sunt cunoscute așa-numitele vase-„binocluri". Privit în acest context, trinoclul de la Florești se prezintă a fi o piesă de unicat nu numai în spațiul pruto-nistrean, dar și în întreaga arie de răspândire a civilizației Cucuteni-Tripolie, de la Carpați până la Nipru.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. VI [XXI], nr. 2


Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010

Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie


În primăvara anului 2010, la Luvru, unul dintre cele mai mari muzee ale Franței, a fost deschisă și a funcționat o expoziție temporară de artă rusă veche, care a devenit evenimentul cel mai important în cadrul Anului Rusiei în Franța. Expoziția a intrat în numărul manifestărilor oficiale, la vernisaj participând doi președinți de țară – Dmitri Medvedev și Nicolas Sarcozy. Ceea ce au putut să vadă vizitatorii în sălile Luvrului era în concordanță cu statutul deosebit, oficial al expoziției: o selecție rafinată a pieselor de un nivel artistic deosebit, o concepție reușită de amenajare expozițională, un design excelent și un mare sentiment de respect pentru cultura rusă. Crearea expoziției sub conducerea directorului Luvrului – H. Loirete și a curatorului J. Durant, specialist în arta bizantină, a durat mai mulți ani. În cadrul expoziției au fost prezentate mai mult de 300 de piese din 37 de muzee și biblioteci ale lu- mii, inclusiv din 26 instituții din Rusia. Este necesar să menționăm, că majoritatea pieselor expuse erau de un nivel artistic deosebit, de multe ori adevărate capodopere. Expoziția a fost însoțită de un Catalog cu o ținută tipografică excelentă, care cuprindea studii, eseuri despre istoria și arta Rusiei vechi în diverse perioade cronologice, semnate atât de specialiștii ruși, cât și de cei francezi. Informația despre fiecare exponat intrat în Catalog a fost pregătită de specialiștii instituțiilor în care se păstrează piesele. Aceasta a permis atât specialiștilor străini care nu cunosc limba rusă, cât și publicului larg să facă cunoștință cu opinia criticilor și istoricilor de artă ruși privind diverse probleme ale artei ruse vechi. Subliniem, că traducerea textelor în franceză s-a făcut bine, calitativ și corect față de autorii tex- telor, deși, au fost necesare unele prescurtări și o redactare stilistică, având în vedere diferența de tradiții a școlilor științifice franceză și rusă, la fel ca și mentalitatea publicului francez.

În articolul său, autorul a încercat să facă o prezentare virtuală a expoziției, evidențiind particularitățile de prezentare a pieselor, criteriile de selectare a materialelor și interacțiunea lor în spațiul expozițional. O atenție deosebită s-a acordat rezultatului, impactului (de multe ori neașteptat și pentru organizatorii expoziției) care a fost obținut prin diversele modalități de expunere, prin comparare, prin iluminare, prin abordările de design. În unele cazuri sunt descrise argumentele, motivele de selectare a lucrărilor, legate de mentalitatea de percepție a artei ruse vechi de publicul european și de cunoașterea istoriei ruse. Autorul încearcă nu numai să explice ce au dorit să demonstreze creatorii francezi ai expoziției, dar și efectele acestei expoziții asupra publicului și de ce acest mesaj expozițional a avut cu adevărat un succes copleșitor la diverse categorii de public. Unul din scopurile expoziției de la Luvru a fost lichidarea unor stereotipuri privind artă rusă veche. În particular, interacțiunea artei ruse cu cea bizantină, prezența unui număr mare de școli regionale de artă cu particularități evidente, nivelul înalt al artei ruse nu numai în epoca lui Andrei Rubliov, dar și în veacurile anterioare și posterioare. Organizarea și etalarea expoziției de la Luvru a fost destul de complicată, dar a avut un impact colosal și putem afirma, cu siguranță, că ea a deschis o nouă eră în studierea artei ruse în Apus.

Expoziția de la Luvru a produs o impresie puternică și asupra președintelui Rusiei și atunci a fost luată decizia ca după închiderea expoziției în Franța, să fie prezentată și publicului rus. Şi, într-adevăr, după Paris, expoziția a fost  prezentată la Moscova și Sankt Petersburg. Dar aceasta nu mai era acea expoziție de la Luvru. Specialiștii ruși și funcționarii de muzeu au creat o „concepție proprie de prezentare a artei ruse”. Din păcate, atât din punct de vedere expozițional, cât și din punct de vedere științific, noul mesaj expozițional s-a dovedit a fi unul neprofesionist, care provoca un sentiment de prost gust. Şi mai tristă a fost povestea Catalogului, care a fost transformat într-o publicație-kitsch. Deși au fost cheltuite sume importante, și birocrații din cultură au rămas satisfăcuți, trebuie să recunoaștem că rezultatul a fost unul jalnic, atât pentru publicul rus, cât și pentru știința rusă.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. J. Durant, curatorul expoziției „Rusia sfântă” prezintă expoziția președinților Rusiei și Franței.
Fig. 2. Clădirea Luvrului cu bannerul expoziției „Rusia sfântă”.
Fig. 3. Macheta mănăstirii Smolnâi din Sankt Petersburg, lucrare de B. Rastrelli, care întâlnea vizitatorii expoziției în Luvru.
Fig. 4. Icoana „Sfinții Boris și Gleb”, Novgorod, sec. XIV, emblema expoziției.
Fig. 5. „Baba din Polovețk”, sec. XII , și vitrine cu materiale arheologice din Rusia precreștină.
Fig. 6. Icoana „Deisis”, or. Vladimir, sec. XII.
Fig. 7. Icoane rusești, sec. XII-XIII.
Fig. 8. Compartimentul novgorodean al expoziției. Fig. 9. Icoane de Novgorod în expoziție.
Fig. 10. Icoana „Ioan Botezătorul”, din așa-numita „Deisis Vasilevski”, atribuită lui Andrei Rubliov.
Fig. 11. „Sala de icoane” cu icoane din iconostasul mănăstirii Kiril-Belooziorsk.
Fig. 12. Vitrină cu materiale din provinciile „de nord” ale Rusiei vechi.
Fig. 13. „ Ţarul și Patriarhul” – o contrapunere de portrete, doi conducători ai Rusiei, sec. XVIII.
Fig. 14. Sala sec. XVIII cu plăci decorative de ceramică.
Fig. 15. „Cristos Pantocratorul pe tron”, 1703.

Андрей Крупенко, Юрий А. Пятницкий
Реставрация и атрибуция иконы «Богоматерь Умиление» (Новое приобретение византийского собрания Эрмитажа)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Всеволод Образцов, Юрий А. Пятницкий
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un vas de unicat de tip trinoclu. Este datat în perioada eneoliticului, mileniile V-IV î. Hr., aflându-se în legătură cu civilizația Cucuteni-Tripolie (etapa Cucuteni A-B - Tripolie B). Artefactul a fost descoperit în anul 1986 în așezarea Florești V, la 2,5 km vest de orașul Florești, actualmente moșia satului Mărculești, pe versantul unui promontoriu, la suprafața căruia au fost observate urmele a circa 40 de locuințe preistorice...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC