EN RO















#Exponatul Lunii

Cornul de cerb, ca și oasele, dinții, scoicile și melcii, face parte din categoria materiilor dure de animale, acestea, de-a lungul timpului, au constituit – pentru comunitățile pre- și protoistorice – materia primă pentru confecționarea uneltelor, armelor, recipientelor, mânerelor, precum și a obiectelor de prestigiu (sceptre) sau de podoabă (mărgele, pandantive, accesorii vestimentare), având, cu siguranță, și valențe simbolice.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o valoroasă colecție de piese confecționate din corn de cerb, care ocupă un palier cronologic foarte vast, începând cu epoca paleolitică și terminând cu evul mediu târziu. În acest context, pornind de la semnificația începutului lunii mai (1 mai – Ziua Internațională a Muncii), prezentăm publicului / vizitatorului nostru un tip de unealtă revoluționară, foarte utilă, care are legătură directă cu dezvoltarea agriculturii și a societăților preistorice. Ciocanele-târnăcop din corn de cerb sunt unelte care au contribuit la ceea ce numim revoluția neolitică, când are loc tranziția de la hominizii vânători-culegători la oamenii sedentari, cultivatori de plante și crescători de animale, ținându-se cont de specificul regiunii. Comunitățile umane cucuteniene de agricultori își păstrează tradiția milenară de exploatare a resurselor provenite de la Cervus elaphus (cerb), în special a coarnelor.

Piesa provine din așezarea Brânzeni III – Țiganca (r-nul Edineț), sit descoperit în 1968 de către arheologul Nicolae Chetraru, atribuit etapei CII a culturii Tripolie. O porțiune neafectată a sitului a fost în totalitate cercetată, în anii 1970-1972, de către Vsevolod Marchevici, fiind descoperite 37 de locuințe de suprafață cu platforme, drept urmare fiind delimitat, în cadrul culturii Cucuteni, un nou aspect cultural – Brânzeni, fenomen cultural-cronologic care marchează debutul etapei finale a epocii eneolitice, sfârșitul mil. IV a. Chr.

Ciocanul-târnăcop, piesă cu funcționalitate dublă, realizată din partea bazală a axului principal al unui corn de cerb, decorticată și lustruită, fără urme ale părții bazale, fără rozete și alte raze secundare ale cornului. Suprafața cu urme de tăieturi este șlefuită, pe alocuri cu lustru puternic. Piesa are o perforație transversală circulară, ușor oblică, având secțiunea cilindrică, plasată pe mijloc, și prezintă o tocire accentuată, spărturi și o fisură longitudinală din vechime. Părțile active – capul și vârful ușor oblic, conservate integral, – sunt relativ bine păstrate, cu urme de uzură, spărturi pe alocuri, ca urmare a utilizării intensive.

Urmele traseologice ne prezintă un istoric al piesei, care inițial, cel mai probabil, era un topor-ciocan, având menirea să despice, să taie, să bată prin lovire, dar, odată cu uzarea lamei acestuia, s-a transformat într-un ciocan-târnăcop, utilizat atât la activități de percuție, cât și la desprinderea feliilor de pământ. Piesă era folosită ca unealtă, dar, cel mai probabil, și ca armă.

Dimensiuni: L: 113 mm; LA: 56 mm; GR: 44 mm: Dp: 20x22 mm.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. VI [XXI], nr. 2


Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010

Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie


În primăvara anului 2010, la Luvru, unul dintre cele mai mari muzee ale Franței, a fost deschisă și a funcționat o expoziție temporară de artă rusă veche, care a devenit evenimentul cel mai important în cadrul Anului Rusiei în Franța. Expoziția a intrat în numărul manifestărilor oficiale, la vernisaj participând doi președinți de țară – Dmitri Medvedev și Nicolas Sarcozy. Ceea ce au putut să vadă vizitatorii în sălile Luvrului era în concordanță cu statutul deosebit, oficial al expoziției: o selecție rafinată a pieselor de un nivel artistic deosebit, o concepție reușită de amenajare expozițională, un design excelent și un mare sentiment de respect pentru cultura rusă. Crearea expoziției sub conducerea directorului Luvrului – H. Loirete și a curatorului J. Durant, specialist în arta bizantină, a durat mai mulți ani. În cadrul expoziției au fost prezentate mai mult de 300 de piese din 37 de muzee și biblioteci ale lu- mii, inclusiv din 26 instituții din Rusia. Este necesar să menționăm, că majoritatea pieselor expuse erau de un nivel artistic deosebit, de multe ori adevărate capodopere. Expoziția a fost însoțită de un Catalog cu o ținută tipografică excelentă, care cuprindea studii, eseuri despre istoria și arta Rusiei vechi în diverse perioade cronologice, semnate atât de specialiștii ruși, cât și de cei francezi. Informația despre fiecare exponat intrat în Catalog a fost pregătită de specialiștii instituțiilor în care se păstrează piesele. Aceasta a permis atât specialiștilor străini care nu cunosc limba rusă, cât și publicului larg să facă cunoștință cu opinia criticilor și istoricilor de artă ruși privind diverse probleme ale artei ruse vechi. Subliniem, că traducerea textelor în franceză s-a făcut bine, calitativ și corect față de autorii tex- telor, deși, au fost necesare unele prescurtări și o redactare stilistică, având în vedere diferența de tradiții a școlilor științifice franceză și rusă, la fel ca și mentalitatea publicului francez.

În articolul său, autorul a încercat să facă o prezentare virtuală a expoziției, evidențiind particularitățile de prezentare a pieselor, criteriile de selectare a materialelor și interacțiunea lor în spațiul expozițional. O atenție deosebită s-a acordat rezultatului, impactului (de multe ori neașteptat și pentru organizatorii expoziției) care a fost obținut prin diversele modalități de expunere, prin comparare, prin iluminare, prin abordările de design. În unele cazuri sunt descrise argumentele, motivele de selectare a lucrărilor, legate de mentalitatea de percepție a artei ruse vechi de publicul european și de cunoașterea istoriei ruse. Autorul încearcă nu numai să explice ce au dorit să demonstreze creatorii francezi ai expoziției, dar și efectele acestei expoziții asupra publicului și de ce acest mesaj expozițional a avut cu adevărat un succes copleșitor la diverse categorii de public. Unul din scopurile expoziției de la Luvru a fost lichidarea unor stereotipuri privind artă rusă veche. În particular, interacțiunea artei ruse cu cea bizantină, prezența unui număr mare de școli regionale de artă cu particularități evidente, nivelul înalt al artei ruse nu numai în epoca lui Andrei Rubliov, dar și în veacurile anterioare și posterioare. Organizarea și etalarea expoziției de la Luvru a fost destul de complicată, dar a avut un impact colosal și putem afirma, cu siguranță, că ea a deschis o nouă eră în studierea artei ruse în Apus.

Expoziția de la Luvru a produs o impresie puternică și asupra președintelui Rusiei și atunci a fost luată decizia ca după închiderea expoziției în Franța, să fie prezentată și publicului rus. Şi, într-adevăr, după Paris, expoziția a fost  prezentată la Moscova și Sankt Petersburg. Dar aceasta nu mai era acea expoziție de la Luvru. Specialiștii ruși și funcționarii de muzeu au creat o „concepție proprie de prezentare a artei ruse”. Din păcate, atât din punct de vedere expozițional, cât și din punct de vedere științific, noul mesaj expozițional s-a dovedit a fi unul neprofesionist, care provoca un sentiment de prost gust. Şi mai tristă a fost povestea Catalogului, care a fost transformat într-o publicație-kitsch. Deși au fost cheltuite sume importante, și birocrații din cultură au rămas satisfăcuți, trebuie să recunoaștem că rezultatul a fost unul jalnic, atât pentru publicul rus, cât și pentru știința rusă.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. J. Durant, curatorul expoziției „Rusia sfântă” prezintă expoziția președinților Rusiei și Franței.
Fig. 2. Clădirea Luvrului cu bannerul expoziției „Rusia sfântă”.
Fig. 3. Macheta mănăstirii Smolnâi din Sankt Petersburg, lucrare de B. Rastrelli, care întâlnea vizitatorii expoziției în Luvru.
Fig. 4. Icoana „Sfinții Boris și Gleb”, Novgorod, sec. XIV, emblema expoziției.
Fig. 5. „Baba din Polovețk”, sec. XII , și vitrine cu materiale arheologice din Rusia precreștină.
Fig. 6. Icoana „Deisis”, or. Vladimir, sec. XII.
Fig. 7. Icoane rusești, sec. XII-XIII.
Fig. 8. Compartimentul novgorodean al expoziției. Fig. 9. Icoane de Novgorod în expoziție.
Fig. 10. Icoana „Ioan Botezătorul”, din așa-numita „Deisis Vasilevski”, atribuită lui Andrei Rubliov.
Fig. 11. „Sala de icoane” cu icoane din iconostasul mănăstirii Kiril-Belooziorsk.
Fig. 12. Vitrină cu materiale din provinciile „de nord” ale Rusiei vechi.
Fig. 13. „ Ţarul și Patriarhul” – o contrapunere de portrete, doi conducători ai Rusiei, sec. XVIII.
Fig. 14. Sala sec. XVIII cu plăci decorative de ceramică.
Fig. 15. „Cristos Pantocratorul pe tron”, 1703.

Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Андрей Крупенко, Юрий А. Пятницкий
Реставрация и атрибуция иконы «Богоматерь Умиление» (Новое приобретение византийского собрания Эрмитажа)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Всеволод Образцов, Юрий А. Пятницкий
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie


 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cornul de cerb, ca și oasele, dinții, scoicile și melcii, face parte din categoria materiilor dure de animale, acestea, de-a lungul timpului, au constituit – pentru comunitățile pre- și protoistorice – materia primă pentru confecționarea uneltelor, armelor, recipientelor, mânerelor, precum și a obiectelor de prestigiu (sceptre) sau de podoabă (mărgele, pandantive, accesorii vestimentare), având, cu siguranță, și valențe simbolice...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC