Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Rezumat
Tipărită în anul 2011, cercetarea Ludmilei Pekarska era de mult așteptată de către specialiștii în domeniul artei ruse vechi și al celei bizantine. La baza cărții a fost pusă istoria tezaurului de bijuterii, descoperit în 1906 la Kiev și care, prin voia întâmplării, astăzi este partajat între Muzeul Britanic și Muzeul Metropolitan din New York. Însă autoarea nu s-a limitat numai la analiza pieselor din acest tezaur, ci a mai valorificat un imens material comparativ, făcând uz de numeroase colecții atât din țările occidentale, cât și din Ucraina și din Rusia. L. Pekarska a acordat principala atenție emailului barierat - un fenomen strălucit al luxului artistic din Evul Mediu. Salutând apariția acestei cărți, exprimându-ne toată stima și prețuirea față de cercetarea însăși, ca și față de autoare, totodată însă, nu putem să nu ne exprimăm anumite temeri pentru specialiștii care își vor asuma dificultatea recenzării științifice a acestui studiu.
Vorba e că cercetarea conține o mulțime de aspecte specifice, dar mai conține afirmații politizate și fapte denaturate, încât cititorul neavizat, dar chiar și un specialist tare în materie se va confrunta, în anumite situații, cu dificultatea interpretării și analizei textului cercetării. Tocmai din acest motiv, personal am decis să ne limităm la analiza a doar trei pagini din monografia dnei L. Pekarska, și anume cele consacrate colecției de emailuri barierate ale lui Alexander Zvenigorodsky și destinului acestei colecții ce se păstrează actualmente la Metroplitan Museum. Ne exprimăm speranța că articolul nostru îl va ajuta pe eventualul cititor să se descurce în dedesubturile cărții dnei L. Pekarska; în plus, astfel vom oferi cititorilor o informație detaliată despre această colecție unică și despre motivele pentru care colecția a ajuns în muzee din Occident.
În articol sunt prezentate date biografice despre personalitatea însăși a lui Al. Zvenigorodsky; este analizată istoria apariției acestei colecții de emailuri barierate; se povestește despre proveniența lor - peripeții demne de un roman polițist - din mănăstirile montane ale Georgiei. Sunt furnizate informații privind editarea, de către posesor, a acestei colecții - care s-a soldat cu o faimoasă carte, tipărită cu tiraje a câte 200 ex. în limbile rusă, germană și franceză. Cartea este de mult un model de execuție poligrafică de cea mai înaltă probă, devenind un obiect de lux în domeniul artei poligrafice. Se acordă o atenție deosebită sorții de care a avut parte colecția după decesul posesorului ei și despre motivele pentru care a fost vândută, în mare taină, lui John Piermont Morgan. Este analizat și rolul nefast ce l-a avut, în această tranzacție, un colecționar de tristă faimă, Mihail Botkin. După cum ne putem da seama, o problemă aparent de ordin privat, cum ar fi cea a colecției lui Al. Zvenigorodsky, implică numeroase alte probleme, de ordin etic, metodologic și chiar - într-o anumită măsură - cu un substrat cultural-politic.
Lista ilustrațiilor: Foto 1. Coperta cărții Ludmilei Pekarska. Foto 2. Portretul lui Al. Zvenigorodsky. Foto din arhiva autorului. Foto 3. Portretul lui N. Kondakov. Foto din arhiva autorului. Foto 4. Foaia de titlu a cărții lui N. Kondakov, consacrată colecției de emailuri a lui Al. Zvenigorodsky. Foto 5. Medalioane cu email barierat, din Bizanț, sfârșitul sec. XI - începutul sec. XII. Piese din colecția lui Al. Zvenigordsky, acum în patrimoniul Muzeului Metropolitan din New York. Foto 6. Portretul lui M. Botkin. Foto din arhiva autorului. Foto 7. Portretul lui John Pierpont Morgan. Foto din arhiva autorului.
Всеволод Образцов, Юрий А. Пятницкий
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Андрей Крупенко, Юрий А. Пятницкий
Реставрация и атрибуция иконы «Богоматерь Умиление» (Новое приобретение византийского собрания Эрмитажа)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.