Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Rezumat: La sfârșitul anilor 1880, contele Alexei Alexeievici Bobrinski, etnograf și istoric de artă, a dăruit Ermitajului Imperial 29 fragmente de țesături copte. Cu părere de rău, în publicațiile dedicate colecției copte a Ermitajului acest mecenat, din eroare, a fost identificat cu un alt reprezentant al neamului conților Bobrinski, și anume cu Alexei Alexandrovici - președintele Comisiei Arheologice Imperiale. Însă, documentele păstrate în Arhiva Istorică de Stat din Sankt Petersburg, precum și cele din Arhiva Ermitajului demonstrează fără echivoc, care anume conte Bobrinski a dăruit țesăturile copte muzeului. În articolul de față sunt publicate aceste documente și este redată biografia celui care cu adevărat a făcut acest cadou - contele Alexei Alexeievici Bobrinski, al cărui nume trebuie inclus în lista istorică a mecenaților Ermitajului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Contele A.A. Bobrinski (1852-1927). Fotografie din arhiva autorului. Fig. 2. Țesătura „Eros" (inv. nr. ДВ-13216). Muzeul Ermitaj. Fig. 3. Țesătura „Orfeu" (inv. nr. ДВ-13217). Muzeul Ermitaj. Fig. 4. Țesătură din mătase cu imaginea unui călăreț și a animalului în medalion (inv. nr. ДВ-8889). Muzeul Ermitaj. Fig. 5. Fragmente de țesătură din in și lână ornamentate cu fâșii colorate (inv. nr. ДВ-8890; ДВ-8891). Muzeul Ermitaj.
Андрей Крупенко, Юрий А. Пятницкий
Реставрация и атрибуция иконы «Богоматерь Умиление» (Новое приобретение византийского собрания Эрмитажа)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Всеволод Образцов, Юрий А. Пятницкий
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.