Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.
Povestea cutiilor muzicale
Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.
Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.
Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.
De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.
În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.
Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este dedicat unui fenomen interesant - săbiilor din secolele XVII-XVIII din colecția Muzeului Ermitaj, care poartă pe tăișuri inscripții grecești sau slavone executate în tehnica încrustării cu aur, precum și imagini cu tematică creștină. În articol este prezentată caracteristica generală a celor 17 săbii de acest fel, selectate de autori în colecția muzeului menționat, fiind evidențiate în baza formei mânerului, câteva grupe distincte.
Autorul face o scurtă analiză a puținelor publicații pe această temă. Astfel, menționează articolul lui Vasili Prohorov publicat în anul 1877, informațiile aflate de ei din Indicatorul Secției Medievale a Ermitajului Imperial, publicat de Nikodim Kondakov la 1891, datele din catalogul colecției de arme a contelui Serghei Şeremetev, alcătuit de Eduard Lenț în anul 1895, precum și monografia lui E. Astvațaturian (2002) dedicată armamentului turcesc din colecția Muzeului de Stat de Istorie din Moscova.
O atenție deosebită autorii au acordat descrierii și analizei a două dintre săbiile menționate. Una dintre ele a aparținut contelui Miloradovici, fiindu-i oferită în dar de către administrația orașului București, în anul 1807.
Ce-a de-a doua provene din colecțiile Palatului de Marmură - reședința marilor cneji Konstantinov, intrată în colecțiile Ermitajului în urma revoluției bolșevice. Pe lângă inscripțiile tradiționale și imaginea Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii încoronând-o, pe sabie apare o imagine unicală a împăratului bizantin Nicefor Focas, fiind blagoslovit cu ambele mâini de către Isus Cristos. Pe tăișul săbiei mai sunt gravate două cartușe, care conțin citate din Psalmi, în limba greacă. Decorul extrem de bogat al acestei săbii, precum și imaginea deosebită a împăratului bizantin îi conduce pe autori la concluzia că aceasta a fost executată la o comandă specială.
Autorii presupun că executarea acestei săbii putea fi legată de așa-numitul proiect grecesc al împărătesei Ecaterina cea Mare a Rusiei. Scopul principal al respectivului proiect era refacerea Imperiului Bizantin cu capitala la Constantinopol - Istanbul și plasarea pe tronul acestuia a nepotului Ecaterinei, marele cneaz Constantin.
Articolul poartă caracterul unei publicații preliminare și este parte a unui catalog al săbiilor cu inscripții slavone și grecești din colecția Ermitajului, aflat în lucru.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Sabie și teacă, inv. nr. VО-5812.
Fig. 2. Sabie VО-5812, detaliu: mâner.
Fig. 3. Sabie VО-5912, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea Maicii Domnului și inscripția grecească datată cu anul 1445.
Fig. 4. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea porumbelului - Duhului Sfânt, a Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii cu coroana.
Fig. 5. Sabie VО-5812, detaliu: un arabesc pe partea laterală a tăișului (vedere laterală).
Fig. 6. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea crucii latine și urma unei încrustări anterioare.
Fig. 9. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripții grecești.
Fig. 10. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească din Psalmi 34.
Fig. 11. Sabie VО-3239, detaliu: incrustație pe tăiș din zona mânerului.
Fig. 12. Sabie VО-3239, detaliu: cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 13. Sabie VО-3239, detaliu: al doilea cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 14. Sabie VО-3239, fragment de tăiș cu imaginea maicii Domnului cu Pruncul.
Fig. 15. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas blagoslovit de Isus Cristos.
Fig. 16. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas în picioare.
Fig. 17. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească și milesimul sub imaginea împăratului bizantin Nicefor Focas.
Юрий А. Пятницкий
Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.