Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).
Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.
În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.
Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este dedicat unui fenomen interesant - săbiilor din secolele XVII-XVIII din colecția Muzeului Ermitaj, care poartă pe tăișuri inscripții grecești sau slavone executate în tehnica încrustării cu aur, precum și imagini cu tematică creștină. În articol este prezentată caracteristica generală a celor 17 săbii de acest fel, selectate de autori în colecția muzeului menționat, fiind evidențiate în baza formei mânerului, câteva grupe distincte.
Autorul face o scurtă analiză a puținelor publicații pe această temă. Astfel, menționează articolul lui Vasili Prohorov publicat în anul 1877, informațiile aflate de ei din Indicatorul Secției Medievale a Ermitajului Imperial, publicat de Nikodim Kondakov la 1891, datele din catalogul colecției de arme a contelui Serghei Şeremetev, alcătuit de Eduard Lenț în anul 1895, precum și monografia lui E. Astvațaturian (2002) dedicată armamentului turcesc din colecția Muzeului de Stat de Istorie din Moscova.
O atenție deosebită autorii au acordat descrierii și analizei a două dintre săbiile menționate. Una dintre ele a aparținut contelui Miloradovici, fiindu-i oferită în dar de către administrația orașului București, în anul 1807.
Ce-a de-a doua provene din colecțiile Palatului de Marmură - reședința marilor cneji Konstantinov, intrată în colecțiile Ermitajului în urma revoluției bolșevice. Pe lângă inscripțiile tradiționale și imaginea Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii încoronând-o, pe sabie apare o imagine unicală a împăratului bizantin Nicefor Focas, fiind blagoslovit cu ambele mâini de către Isus Cristos. Pe tăișul săbiei mai sunt gravate două cartușe, care conțin citate din Psalmi, în limba greacă. Decorul extrem de bogat al acestei săbii, precum și imaginea deosebită a împăratului bizantin îi conduce pe autori la concluzia că aceasta a fost executată la o comandă specială.
Autorii presupun că executarea acestei săbii putea fi legată de așa-numitul proiect grecesc al împărătesei Ecaterina cea Mare a Rusiei. Scopul principal al respectivului proiect era refacerea Imperiului Bizantin cu capitala la Constantinopol - Istanbul și plasarea pe tronul acestuia a nepotului Ecaterinei, marele cneaz Constantin.
Articolul poartă caracterul unei publicații preliminare și este parte a unui catalog al săbiilor cu inscripții slavone și grecești din colecția Ermitajului, aflat în lucru.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Sabie și teacă, inv. nr. VО-5812.
Fig. 2. Sabie VО-5812, detaliu: mâner.
Fig. 3. Sabie VО-5912, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea Maicii Domnului și inscripția grecească datată cu anul 1445.
Fig. 4. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea porumbelului - Duhului Sfânt, a Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii cu coroana.
Fig. 5. Sabie VО-5812, detaliu: un arabesc pe partea laterală a tăișului (vedere laterală).
Fig. 6. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea crucii latine și urma unei încrustări anterioare.
Fig. 9. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripții grecești.
Fig. 10. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească din Psalmi 34.
Fig. 11. Sabie VО-3239, detaliu: incrustație pe tăiș din zona mânerului.
Fig. 12. Sabie VО-3239, detaliu: cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 13. Sabie VО-3239, detaliu: al doilea cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 14. Sabie VО-3239, fragment de tăiș cu imaginea maicii Domnului cu Pruncul.
Fig. 15. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas blagoslovit de Isus Cristos.
Fig. 16. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas în picioare.
Fig. 17. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească și milesimul sub imaginea împăratului bizantin Nicefor Focas.
Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.