Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
„Chipuri sfinte pe tăișuri”: săbii unicale din colecția Ermitajului (considerații preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este dedicat unui fenomen interesant - săbiilor din secolele XVII-XVIII din colecția Muzeului Ermitaj, care poartă pe tăișuri inscripții grecești sau slavone executate în tehnica încrustării cu aur, precum și imagini cu tematică creștină. În articol este prezentată caracteristica generală a celor 17 săbii de acest fel, selectate de autori în colecția muzeului menționat, fiind evidențiate în baza formei mânerului, câteva grupe distincte.
Autorul face o scurtă analiză a puținelor publicații pe această temă. Astfel, menționează articolul lui Vasili Prohorov publicat în anul 1877, informațiile aflate de ei din Indicatorul Secției Medievale a Ermitajului Imperial, publicat de Nikodim Kondakov la 1891, datele din catalogul colecției de arme a contelui Serghei Şeremetev, alcătuit de Eduard Lenț în anul 1895, precum și monografia lui E. Astvațaturian (2002) dedicată armamentului turcesc din colecția Muzeului de Stat de Istorie din Moscova.
O atenție deosebită autorii au acordat descrierii și analizei a două dintre săbiile menționate. Una dintre ele a aparținut contelui Miloradovici, fiindu-i oferită în dar de către administrația orașului București, în anul 1807.
Ce-a de-a doua provene din colecțiile Palatului de Marmură - reședința marilor cneji Konstantinov, intrată în colecțiile Ermitajului în urma revoluției bolșevice. Pe lângă inscripțiile tradiționale și imaginea Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii încoronând-o, pe sabie apare o imagine unicală a împăratului bizantin Nicefor Focas, fiind blagoslovit cu ambele mâini de către Isus Cristos. Pe tăișul săbiei mai sunt gravate două cartușe, care conțin citate din Psalmi, în limba greacă. Decorul extrem de bogat al acestei săbii, precum și imaginea deosebită a împăratului bizantin îi conduce pe autori la concluzia că aceasta a fost executată la o comandă specială.
Autorii presupun că executarea acestei săbii putea fi legată de așa-numitul proiect grecesc al împărătesei Ecaterina cea Mare a Rusiei. Scopul principal al respectivului proiect era refacerea Imperiului Bizantin cu capitala la Constantinopol - Istanbul și plasarea pe tronul acestuia a nepotului Ecaterinei, marele cneaz Constantin.
Articolul poartă caracterul unei publicații preliminare și este parte a unui catalog al săbiilor cu inscripții slavone și grecești din colecția Ermitajului, aflat în lucru.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Sabie și teacă, inv. nr. VО-5812.
Fig. 2. Sabie VО-5812, detaliu: mâner.
Fig. 3. Sabie VО-5912, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea Maicii Domnului și inscripția grecească datată cu anul 1445.
Fig. 4. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea porumbelului - Duhului Sfânt, a Maicii Domnului cu Pruncul și îngerii cu coroana.
Fig. 5. Sabie VО-5812, detaliu: un arabesc pe partea laterală a tăișului (vedere laterală).
Fig. 6. Sabie VО-5812, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea crucii latine și urma unei încrustări anterioare.
Fig. 9. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripții grecești.
Fig. 10. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească din Psalmi 34.
Fig. 11. Sabie VО-3239, detaliu: incrustație pe tăiș din zona mânerului.
Fig. 12. Sabie VО-3239, detaliu: cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 13. Sabie VО-3239, detaliu: al doilea cartuș cu inscripție în greacă din Psalmi 44.
Fig. 14. Sabie VО-3239, fragment de tăiș cu imaginea maicii Domnului cu Pruncul.
Fig. 15. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas blagoslovit de Isus Cristos.
Fig. 16. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu imaginea împăratului Nicefor Focas în picioare.
Fig. 17. Sabie VО-3239, detaliu: fragment de tăiș cu inscripție grecească și milesimul sub imaginea împăratului bizantin Nicefor Focas.
Юрий А. Пятницкий
Коптские ткани графа А.А. Бобринского в Эрмитаже: история одной ошибки
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Arta rusă veche pe malurile Senei. Note despre expoziția temporară „Rusia sfântă: Arta rusă de la începuturi până în timpurile lui Petru cel Mare” la Luvru, în 2010
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Юрий А. Пятницкий
Emailurile barierate din colecția lui Al. Zvenigorodsky și cercetarea L. Pekarska Jewellery of Princely Kiev. The Kiev hoards in the British Museum and The Metropolitan Museum of Art and Related Material
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.