Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.
Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.
Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.
Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.
Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.
Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: așezarea Tripolie, V. Chvojka, săpături, etapa Tripolie BI-II, așezări de dimensiuni mari.
Rezumat: Articolul este dedicat cercetărilor așezării care a dat nume culturii Tripolie. Primele investigații în cadrul acesteia au fost efectuate de către V. Chvojka în toamna anului 1897, când a studiat așezarea din vecinătatea satului Tripolie, situat la 40 de kilometri sud de Kiev. În ciuda faptului că de la excavarea acesteia au trecut mai bine de o sută de ani, rezultatele cercetărilor, cu excepția a două pagini într-un articol din 1901 și două ilustrații, nu au fost publicate. Chiar și amplasarea secțiunii a fost uitată și după 100 de ani a trebuit căutată din nou, folosind pentru identificarea ei materiale de arhivă. În acest articol este prezentată o scurtă istorie a „redescoperirii". Noi oferim, de asemenea, interpretarea obiectelor cercetate în lumina cunoștințelor contemporane despre construcțiile culturii Tripolie. Este realizată descrierea descoperirilor făcute și locul acestora în cadrul periodizării actuale a așezărilor culturii Tripolie. La realizarea articolului au fost utilizate materiale care sunt stocate în arhiva științifică a Institu- tului de Arheologie a Academiei de Științe din Ucraina și unele piese de la Muzeul Național de Istorie a Ucrainei. Actualmente Tripolie este cea mai mare (aproximativ 100 hectare) așezare în regiune și, în același timp, una dintre cele mai timpurii, încadrându-se în etapa BI-II a culturii Tripolie (aproximativ 4400-4200 BC). Lucrarea de față reprezintă nu doar publicarea materialelor uitate, dar, de asemenea, prezintă perspectiva continuării cercetărilor în cadrul sitului eponim și al împrejurimilor sale.
Lista ilustrațiilor Fig. 1. Fragment din Autorizația de săpătură acordată lui V.V. Chvojka, emisă de Comisia arheologică Imperială pentru dreptul de excavare, inclusiv în zona de lângă satul Tripolie în anul 1909. Fig. 2. O pagină din jurnalul de câmp al lui V.V. Chvojka din 1897, cu o vedere panoramică a locului de excavare din apropierea satului Tripolie, regiunea Kiev. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 3. Panorama săpăturilor din apropierea satului Tripolie, lucrările lui V.V. Chvojka cu o planșă pregătită pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 4. Fotografie de pe planșa pentru publicație în care este inclusă panorama săpăturilor și schițele mai multor săpături de la Tripolie, realizate de V.V. Chvojka în baza materialelor din jurnalul de teren. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 5. Materiale cartografice legate de săpăturile de la Tripolie: 1 - schema amplasării secțiunilor, publicată V.V. Chvojka în 1904; 2 - fragment al unei hărți Schubert, care a fost, probabil, utilizată la crearea schemei; 3 - un fragment din schema lui V.V. Chvojka orientată cu marginea superioară spre nord. Săgeata indică poziția secțiunii reprezentată pe schemă în limitele hărții. Fig. 6. Corelarea panoramei săpăturilor de la Tripolie realizate de V.V. Chvojka cu imaginile satelitare. Numerele reprezintă: 1 - locul din care a fost realizată schița zonei; 2 - un deal din centrul istoric al localității Tripolie unde se afla biserica; 3 - mori de vânt (pe partea dreapta a panoramei), 4 - morile de vânt (pe partea stângă a panoramei) de pe Diviči Hora. Locul de săpătură este încercuit cu alb. Fig. 7. Imagini contemporane ale locului săpăturilor arheologice ale lui V.V. Chvojka la Tripolie: a - vedere dinspre periferia Tripolie, numărul 4 desemnează Diviči Hora, corespunde înălțimii de pe panorama din stânga; b - vedere spre panta platoului unde este amplasată așezarea dinspre valea râului Krasnoe; c - vedere spre șantier dinspre marginea localității Tripolie, numărul 1 indică locația din care ar fi fost produsă schița panoramei; săgeata indică locul în care în 2003 a fost plasat sondajul. Fig. 8. Tripolie, cercetarea din anul 2003: 1 - sondaj, vedere generală; 2 - stratul cultural cu rămășițele construcțiilor arse ale culturii Tripolie; 3 - un fragment de vas piriform cu ornament adâncit; 4 - fragmentele unei amforete pictate. Fig. 9. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 10. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Grupul vaselor și a craniului. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 11. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Fragmentul unei pagini cu data 03 octombrie 1897. Grup de vase în una din secțiuni. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 12. Tripolie, excavările din 1897, schițe de săpătură realizate de V.V. Chvojka și, ulterior, folosite pentru crearea tabelelor utilizate la pregătirea materialelor pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 13. Descoperiri de la Tripolie: 1 - piese din piatră; 2 - topor de cupru. Schițele lui V.V. Chvojka (1) și fotografie (2) din publicațiile anului 1901. Fig. 14. Tripolie, săpăturile lui V.V. Chvojka. 1 - veche etichetă de muzeu cu o inscripție care indică faptul că această descoperire a fost făcută la Tripolie. 2-4 - capac în formă de „coif suedez" cu ornament adâncit descoperite la Tripolie. Muzeul Național de Istorie a Ucrainei, Kiev. Fig. 15. Fragmente de ceramică pictată probabil descoperite în timpul săpăturilor de la Tripolie. Desene din planșa pe care V.V. Chvojka a pregătit-o pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev. Fig. 16. Imaginea săpăturilor de la Tripolie lângă râul Krasna, cercetările lui V.V. Chvojka de la începutul secolului XX: 1 - eticheta lipită pe rama în care a fost încadrată fotografia; 2 - fotografia din cadrul excavării, cu contur sunt evidențiate vasele descoperite; 3-4 - aceleași vase în dimensiuni mari. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Михаил Видейко, Рене Улрау, Евгений Слесарев, Мария Видейко
Новые исследования на поселении трипольской культуры этапа BI-II Коломийцив Яр
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко, Наталия Бурдо
Триполье от Днестра до Днепра во второй половине V тыс. до н.э.: аграрная колонизация, инвазии, миграции (возможности исследований)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Михаил Видейко, Виталий Рудь, Татьяна Гошко, Мария Видейко
Трипольские поселения этапа BI-II на Днепре
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mykhailo Videiko
Datele C14 şi cronologia absolută a culturii Cucuteni-Trypillia: ce şi cum datăm de fapt?
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.