Rezumat: Articolul este dedicat cercetărilor așezării care a dat nume culturii Tripolie. Primele investigații în cadrul acesteia au fost efectuate de către V. Chvojka în toamna anului 1897, când a studiat așezarea din vecinătatea satului Tripolie, situat la 40 de kilometri sud de Kiev. În ciuda faptului că de la excavarea acesteia au trecut mai bine de o sută de ani, rezultatele cercetărilor, cu excepția a două pagini într-un articol din 1901 și două ilustrații, nu au fost publicate. Chiar și amplasarea secțiunii a fost uitată și după 100 de ani a trebuit căutată din nou, folosind pentru identificarea ei materiale de arhivă. În acest articol este prezentată o scurtă istorie a „redescoperirii". Noi oferim, de asemenea, interpretarea obiectelor cercetate în lumina cunoștințelor contemporane despre construcțiile culturii Tripolie. Este realizată descrierea descoperirilor făcute și locul acestora în cadrul periodizării actuale a așezărilor culturii Tripolie. La realizarea articolului au fost utilizate materiale care sunt stocate în arhiva științifică a Institu- tului de Arheologie a Academiei de Științe din Ucraina și unele piese de la Muzeul Național de Istorie a Ucrainei. Actualmente Tripolie este cea mai mare (aproximativ 100 hectare) așezare în regiune și, în același timp, una dintre cele mai timpurii, încadrându-se în etapa BI-II a culturii Tripolie (aproximativ 4400-4200 BC). Lucrarea de față reprezintă nu doar publicarea materialelor uitate, dar, de asemenea, prezintă perspectiva continuării cercetărilor în cadrul sitului eponim și al împrejurimilor sale.

Lista ilustrațiilor
Fig. 1. Fragment din Autorizația de săpătură acordată lui V.V. Chvojka, emisă de Comisia arheologică Imperială pentru dreptul de excavare, inclusiv în zona de lângă satul Tripolie în anul 1909.
Fig. 2. O pagină din jurnalul de câmp al lui V.V. Chvojka din 1897, cu o vedere panoramică a locului de excavare din apropierea satului Tripolie, regiunea Kiev. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 3. Panorama săpăturilor din apropierea satului Tripolie, lucrările lui V.V. Chvojka cu o planșă pregătită pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 4. Fotografie de pe planșa pentru publicație în care este inclusă panorama săpăturilor și schițele mai multor săpături de la Tripolie, realizate de V.V. Chvojka în baza materialelor din jurnalul de teren. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 5. Materiale cartografice legate de săpăturile de la Tripolie: 1 - schema amplasării secțiunilor, publicată V.V. Chvojka în 1904; 2 - fragment al unei hărți Schubert, care a fost, probabil, utilizată la crearea schemei; 3 - un fragment din schema lui V.V. Chvojka orientată cu marginea superioară spre nord. Săgeata indică poziția secțiunii reprezentată pe schemă în limitele hărții.
Fig. 6. Corelarea panoramei săpăturilor de la Tripolie realizate de V.V. Chvojka cu imaginile satelitare. Numerele reprezintă: 1 - locul din care a fost realizată schița zonei; 2 - un deal din centrul istoric al localității Tripolie unde se afla biserica; 3 - mori de vânt (pe partea dreapta a panoramei), 4 - morile de vânt (pe partea stângă a panoramei) de pe Diviči Hora. Locul de săpătură este încercuit cu alb.
Fig. 7. Imagini contemporane ale locului săpăturilor arheologice ale lui V.V. Chvojka la Tripolie: a - vedere dinspre periferia Tripolie, numărul 4 desemnează Diviči Hora, corespunde înălțimii de pe panorama din stânga; b - vedere spre panta platoului unde este amplasată așezarea dinspre valea râului Krasnoe; c - vedere spre șantier dinspre marginea localității Tripolie, numărul 1 indică locația din care ar fi fost produsă schița panoramei; săgeata indică locul în care în 2003 a fost plasat sondajul.
Fig. 8. Tripolie, cercetarea din anul 2003: 1 - sondaj, vedere generală; 2 - stratul cultural cu rămășițele construcțiilor arse ale culturii Tripolie; 3 - un fragment de vas piriform cu ornament adâncit; 4 - fragmentele unei amforete pictate.
Fig. 9. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 10. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Grupul vaselor și a craniului. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 11. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Fragmentul unei pagini cu data 03 octombrie 1897.
Grup de vase în una din secțiuni. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 12. Tripolie, excavările din 1897, schițe de săpătură realizate de V.V. Chvojka și, ulterior, folosite pentru crearea tabelelor utilizate la pregătirea materialelor pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 13. Descoperiri de la Tripolie: 1 - piese din piatră; 2 - topor de cupru. Schițele lui V.V. Chvojka (1) și fotografie
(2) din publicațiile anului 1901.
Fig. 14. Tripolie, săpăturile lui V.V. Chvojka. 1 - veche etichetă de muzeu cu o inscripție care indică faptul că această descoperire a fost făcută la Tripolie. 2-4 - capac în formă de „coif suedez" cu ornament adâncit descoperite la Tripolie. Muzeul Național de Istorie a Ucrainei, Kiev.
Fig. 15. Fragmente de ceramică pictată probabil descoperite în timpul săpăturilor de la Tripolie. Desene din planșa pe care V.V. Chvojka a pregătit-o pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 16. Imaginea săpăturilor de la Tripolie lângă râul Krasna, cercetările lui V.V. Chvojka de la începutul secolului XX: 1 - eticheta lipită pe rama în care a fost încadrată fotografia; 2 - fotografia din cadrul excavării, cu contur sunt evidențiate vasele descoperite; 3-4 - aceleași vase în dimensiuni mari. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.