Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba moldovenească, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie. Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile moldovenească, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii. Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat". În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii. Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat". Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În 1967-1968, expediția arheologică sub conducerea lui G.B. Fedorov a efectuat cercetări în așezarea multistratigrafi ca Kriničnoe, raionul Bolgrad, regiunea Odessa. Orizontul cultural Belozerka conține trei locuințe adâncite, și materiale reprezentate de ceramică lustruită, fi nă cu elemente hallstattiene, ceramică de uz comun. Au fost descoperite obiecte din bronz (inel, ac) și piatră (ciocan). Orizontul Belozerka este datat cu faza târzie a culturii – sfârșitul sec. XI -începutul sec. X a. Chr. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Așezarea de lângă s. Kriničinoe: 1 - amplasarea sitului; 2 - situația geografi că, 3-4 - chiupuri; 5 - ciocan de piatră; 6-7 - inel și ac din bronz; 8 - mâner de ceașcă. Fig. 2. Așezarea de lângă s. Kriničnoe: 1 - locuință de tip bordei, plan și profi l; 2 - chiup; 3-4 - cești; 5-7, 10-11 - vase de uz comun; 8 - cană; 9 - ceașcă; 12 - mâner de oală; 13, 16 - străchini; 14 - disc din lut, 15 - fund de vas.
Liliana Condraticova
Activitatea meșterilor-giuvaergii din Moldova în anii '70-'80 ai secolului XX (în baza Fabricii de bijuterii din Chișinău)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Activitatea atelierului de confecționare a articolelor de bijuterii din Chișinău în anii 1966-1972
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Prelucrarea artistică a metalului în spațiul pruto-nistrean. Tipologia articolelor în creația meșterilor autohtoni
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Rotaru
Tentative de implementare a legislaţiei lingvistice în şcoala superioară din RSS Moldovenească. 1989-1991
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanților din Republica Moldova. Realitatea istorică și imaginarul social. Iași: Lumen, 2010, 544 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
