Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În stepele din nordul Mării Negre au fost cercetați peste trei mii de tumuli scitici, din care provine un număr considerabil de artefacte. Însă, hainele din piele și pânză se întâlnesc foarte rar. Informații mai ample despre îmbrăcămintea sciților oferă piesele de toreutică, confecționate de meșterii greci, - cupele de metal, plăcile ce serveau pentru împodobirea tolbelor, aplicele etc. Pe ele pot fi urmărite unele detalii ale costumului. În unele cazuri, imaginile de pe aceste piese sunt atât de detaliate, încât se poate presupune ce material a fost utilizat și care a fost croirea îmbrăcămintei. De regulă, pe obiectele de toreutică este redat costumul militarilor bărbați sau al amazoanelor, îmbrăcămintea obișnuită a femeilor rămânând, practic, necunoscută.
În această ordine de idei destul de important este complexul funerar din sec. IV a. Chr., descoperit în tumulul de la Višnevaja Mogila (reg. Zaporožie, Ucraina). Aici, într-un cavou din pământ, s-a păstrat intact mormântul unei fete scite. Starea excepțională de conservare a rămășițelor de pânză și piele a permis reconstituirea întregului set de îmbrăcăminte a defunctei. Setul era alcătuit din șase tipuri de îmbrăcăminte: de corp; de acoperire a coapselor, a umerilor; de învelire a tălpilor; acoperăminte de cap și podoabe detașabile. Diferite elemente ale îmbrăcămintei sunt făcute din diferite materiale: țesătură din pânză albă, pânză portocalie din atlaz, lână de culoare roșie-cafenie, postav negru, blană, piele roșie.
Este unicul complex paleocostumologic din nordul Mării Negre, considerat în prezent drept etalon al costumului purtat de femeile nomazilor timpurii din această regiune.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Reprezentarea costumului unui militar scit pe obiecte de toreutică.
Fig. 2. Reprezentarea femeii pe piese de toreutică: 1, 2 - amazoane; 3, 4 - divinități.
Fig. 3. Bucăți de diferite pânze din înmormântările scitice: 1 - tumulul Bliznec-2; 2, 3 - tumulul Ryžanovka.
Fig. 4. Tumulul Tolstaja Mogila: 1 - aplici din aur, descoperite în camera funerară; 2 - reconstituirea costumului (după L. Klochko).
Fig. 5. Cavoul nr. 620, necropola Ust'-Alma: 1 - planul camerei funerare (fragment); 2 - reconstituirea costumului (după T. Krupa).
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
