Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În stepele din nordul Mării Negre au fost cercetați peste trei mii de tumuli scitici, din care provine un număr considerabil de artefacte. Însă, hainele din piele și pânză se întâlnesc foarte rar. Informații mai ample despre îmbrăcămintea sciților oferă piesele de toreutică, confecționate de meșterii greci, - cupele de metal, plăcile ce serveau pentru împodobirea tolbelor, aplicele etc. Pe ele pot fi urmărite unele detalii ale costumului. În unele cazuri, imaginile de pe aceste piese sunt atât de detaliate, încât se poate presupune ce material a fost utilizat și care a fost croirea îmbrăcămintei. De regulă, pe obiectele de toreutică este redat costumul militarilor bărbați sau al amazoanelor, îmbrăcămintea obișnuită a femeilor rămânând, practic, necunoscută.
În această ordine de idei destul de important este complexul funerar din sec. IV a. Chr., descoperit în tumulul de la Višnevaja Mogila (reg. Zaporožie, Ucraina). Aici, într-un cavou din pământ, s-a păstrat intact mormântul unei fete scite. Starea excepțională de conservare a rămășițelor de pânză și piele a permis reconstituirea întregului set de îmbrăcăminte a defunctei. Setul era alcătuit din șase tipuri de îmbrăcăminte: de corp; de acoperire a coapselor, a umerilor; de învelire a tălpilor; acoperăminte de cap și podoabe detașabile. Diferite elemente ale îmbrăcămintei sunt făcute din diferite materiale: țesătură din pânză albă, pânză portocalie din atlaz, lână de culoare roșie-cafenie, postav negru, blană, piele roșie.
Este unicul complex paleocostumologic din nordul Mării Negre, considerat în prezent drept etalon al costumului purtat de femeile nomazilor timpurii din această regiune.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Reprezentarea costumului unui militar scit pe obiecte de toreutică.
Fig. 2. Reprezentarea femeii pe piese de toreutică: 1, 2 - amazoane; 3, 4 - divinități.
Fig. 3. Bucăți de diferite pânze din înmormântările scitice: 1 - tumulul Bliznec-2; 2, 3 - tumulul Ryžanovka.
Fig. 4. Tumulul Tolstaja Mogila: 1 - aplici din aur, descoperite în camera funerară; 2 - reconstituirea costumului (după L. Klochko).
Fig. 5. Cavoul nr. 620, necropola Ust'-Alma: 1 - planul camerei funerare (fragment); 2 - reconstituirea costumului (după T. Krupa).
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
