Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Bijuterii de argint și monede din două tezaure medievale
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
În anii ‘70 ai secolului XX au fost descoperite, fortuit, două tezaure de podoabe și monede din argint. Primul din ele a fost găsit lângă orașul Sîngerei, cel de-al doilea – în apropierea satului Hîjdieni, raionul Glodeni. În componența primului tezaur au intrat patru podoabe și 29 monede, în cel de-al doilea – patru podoabe (dintre care un colier format din trei fragmente) și trei monede. Analiza celor 29 monede din tezaurul de la Sângerei a permis repartizarea lor în felul următor: Lituania – 26 exemplare, dintre care polgroși aparținând lui Alexandru I, emisia 1495-1501 – 2 monede; polgroși din perioada Sigismund I – 6 exemplare; 16 polgroși și 1 groș (bătuți după ștampila poloneza) a lui Sigismund II și un troiak aparținând lui Sigismund III. Prusia este reprezentată de un groș din perioada lui Albrecht I. Din componența tezaurului mai făcea parte un mariengroș emis de or. Göttingen în anul 1553 și un taler emis în orașul Lübeck în anul 1597. Astfel, cea mai timpurie monedă din tezaurul de la Sîngerei este datată în anii 1495-1501, iar cea mai recentă datează cu anul 1597. Prin urmare, tezaurul a fost îngropat la sfârșitul anilor 90 ai secolului al XVI-lea sau la începutul celui următor. Obiectele din tezaur datează aproximativ la sfârșitul secolului al XV-lea – secolul XVI. Trei monede din tezaurul de la Hîjdieni sunt reprezentate prin doi leenwandaalderi, bătuți în atelierul monetar din orașul Utrecht (Provinciile unite), respectiv în anul 1647 și 1648. O moneda, 28 ștuber, este emisă în orașul Emden (Imperiul Romano-German) în perioada lui Ferdinand III (1637-1657). Moneda a patra (locul păstrării este încert) – este un șiling lituanian emis în anul 1652, în vremea lui Ioan Kazimir Waza (1648-1668). Deoarece tezaurul se încheie cu o monedă din 1652, este posibil, ca el să fi fost îngropat în a două jumătate al secolului al XVII-lea. În felul acesta obiectele de podoabă din componenta tezaurului datează aproximativ în secolul XVII. Este recunoscut că politica externă și internă a Moldovei în perioada cercetară depindea în mare măsură de relațiile polono-turcești. Războiul de treisprezece ani (1593-1606) a pustiit, în diferite perioade de timp, teritoriul Moldovei. Confl ictul militar din anii 1648-1654 dintre Polonia și cazacii răsculați ai lui Bogdan Hmelnițki, care în măsură considerabilă a cuprins și teritoriul Moldovei, a dus la ruină și la foametea din anul 1650. Tăinuirea acestor două tezaure ar putea fi legată de evenimentele politice extrem de complexe din perioada menționată. Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Obiecte de podoabă din tezaurul de la Sîngerei: 1-4 - aplice. Fig. 2. Monede din tezaurul de la Sîngerei: 1 - Alexandru I – ½ gros, 1495-1501; 2 - Sigismund I – ½ gros, 1510; 3 - Sigismund II – ½ gros, 1546; 4 - Sigismund II – gros, 1548; 5 - Sigismund III – 3 gros, 1591; 6 - Albert I– gros, 1542; 7 - Göttingen – mariengros, 1553; 8 - Rudolf II, Lübeck-taler, 1597. Fig. 3. Obiecte de podoabă din tezaurul de la Hîjdieni: 1 - inel; 2, 3 - lănțișoare; 4 - colier. Fig. 4. Monede din tezaurul de la Hîjdieni: 1 - Utrecht – taler, 1547; 2 - Emden – 28 Stüber.
Анна Никулицэ
Ювелирные изделия из золота и серебра, обнаруженные при раскопках памятников эпох энеолита и бронзы (по материалам из фондов НМАИМ)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ana Niculiță
Cu privire la doua tezaure monetare medievale din raionul Floresti, Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
