Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Autorul publică materiale numismatice referitoare la eftaliți, popor nomad care a locuit pe teritoriul Asiei Centrale și în regiunile învecinate în sec. IV-VI a. Chr. Acest popor a reușit în perioada sec. V-VI a. Chr. să cucerească și să-și extindă dominația pe un teritoriu destul de vast. În perioada de vârf a puterii, hotarul statului eftaliților s-a întins în direcția est-vest: de la Hotan (Turkestanul Oriental) până la frontiera cu Iranul, iar pe axa nord-sud: de la ste- pele actualului Kazahstan până în nord-vestul Indiei, cuprinzând astfel o mare parte a Asiei Centrale, Afganistan, Pakistan, o parte a Indiei și a Chinei (mai multe oaze din Turkestanul Oriental).
Perioada secolelor IV-VI în istoria Asiei Centrale este încă slab cercetată. Aceasta se explică prin faptul că izvoarele scrise din acea perioadă sunt extrem de sărace și fragmentare. Confruntarea lor nu oferă posibilitatea reconstituirii unui tablou complet referitor la istoria regiunii. Şi materialele arheologice sunt foarte limitate, iar datarea acestora poartă un caracter aproximativ și neclar. Într-o anumită privință, descoperirile numismatice permit lămurirea unor aspecte istorice ale zonei, îndeosebi ale celor legate de circulația monetară.
Doar coroborarea tuturor izvoarelor menționate ar permite reconstituirea unei imagini mai mult sau mai puțin complete privind viața politică și social-economică a statului eftaliților.
Aydogdy Kurbanov
Eftaliții. Materiale iconografice
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.