Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Autorul publică materiale numismatice referitoare la eftaliți, popor nomad care a locuit pe teritoriul Asiei Centrale și în regiunile învecinate în sec. IV-VI a. Chr. Acest popor a reușit în perioada sec. V-VI a. Chr. să cucerească și să-și extindă dominația pe un teritoriu destul de vast. În perioada de vârf a puterii, hotarul statului eftaliților s-a întins în direcția est-vest: de la Hotan (Turkestanul Oriental) până la frontiera cu Iranul, iar pe axa nord-sud: de la ste- pele actualului Kazahstan până în nord-vestul Indiei, cuprinzând astfel o mare parte a Asiei Centrale, Afganistan, Pakistan, o parte a Indiei și a Chinei (mai multe oaze din Turkestanul Oriental).
Perioada secolelor IV-VI în istoria Asiei Centrale este încă slab cercetată. Aceasta se explică prin faptul că izvoarele scrise din acea perioadă sunt extrem de sărace și fragmentare. Confruntarea lor nu oferă posibilitatea reconstituirii unui tablou complet referitor la istoria regiunii. Şi materialele arheologice sunt foarte limitate, iar datarea acestora poartă un caracter aproximativ și neclar. Într-o anumită privință, descoperirile numismatice permit lămurirea unor aspecte istorice ale zonei, îndeosebi ale celor legate de circulația monetară.
Doar coroborarea tuturor izvoarelor menționate ar permite reconstituirea unei imagini mai mult sau mai puțin complete privind viața politică și social-economică a statului eftaliților.
Aydogdy Kurbanov
Eftaliții. Materiale iconografice
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.