Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Античная нация – происхождение, суть, значимость
Данная статья посвящена весьма дискуссионному вопросу в современной историографии – проблеме нации, по которой историки так и не пришли к единому определению. Источники античной и позднеантичной эпох свидетельствуют о существовании термина «нация» для обозначения «варварского» населения, более слаборазвитого, чем греческая и римская цивилизации. Считаю необходимым более глубокое исследование источников данного периода, что позволит подойти к объяснению проблемы становления наций в последующих исторических эпох.
Ion Eremia
Antoine François Le Clerc, Memoriu Topografi c și Statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, Provincii ale Turciei în Europa. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Ioan-Aurel Pop și Sorin Şipoș. Traducere din limba franceză de Delia-Maria Radu; însoțită de reproducerea manuscrisului original. Institutul Cultural Român. Cluj-Napoca, 2004. LII +90 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Unele considerații privind hotarele Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea - Pocuția și Colomeea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Valentina Eșanu, Andrei Eșanu, Bogdan al II-lea și Maria Oltea – părinții lui Ştefan cel Mare și Sfânt. Chișinău, Prut Internațional, 2007, 160 p. +Anexă: Voievozii Ţării Moldovei de la Bogdan I până la Ştefan cel Mare și Sfânt și urmașii lui
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Relațiile Principatelor Dunărene cu Imperiul Otoman și Rusia în viziunea unui istoric din Moscova – studiu de caz
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Statutul politico-juridic al Ţării Moldovei într-o nouă sursă istorică – Cronica Moldovei de la Cracovia
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.