Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Античная нация – происхождение, суть, значимость
Данная статья посвящена весьма дискуссионному вопросу в современной историографии – проблеме нации, по которой историки так и не пришли к единому определению. Источники античной и позднеантичной эпох свидетельствуют о существовании термина «нация» для обозначения «варварского» населения, более слаборазвитого, чем греческая и римская цивилизации. Считаю необходимым более глубокое исследование источников данного периода, что позволит подойти к объяснению проблемы становления наций в последующих исторических эпох.
Ion Eremia
Relațiile Principatelor Dunărene cu Imperiul Otoman și Rusia în viziunea unui istoric din Moscova – studiu de caz
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Documente Bucovinene, vol. VII / Teodor Balan, Iași, TAIDA, 2005, XX p. + 318 p.; vol VIII, XVI p. +234 p. - vol. IX, Iași, TAIDA, 2006, XII p. + 164 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Mihai Maxim, O istorie a relațiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turcești. Vol. I. Perioada clasică (1400-1600), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2012, 606 p. ISBN 978-606-654-026-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Ioan Horga, Sorin Şipoș, De la „Mica" la „Marea Europă". Mărturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea despre frontiera răsăriteană a Europei. Studii și documente. Traducerea textelor Delia-Maria Radu. Oradea, Editura Universității din Oradea, 2006
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Statutul politico-juridic al Ţării Moldovei într-o nouă sursă istorică – Cronica Moldovei de la Cracovia
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.