Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În timpul săpăturilor arheologice efectuate în așezarea fortifi cată circulară de la Echimăuți a fost descoperit un număr impresionant de obiecte care au făcut parte din garnituri de curele și genți. Toate aplicele pentru curele sunt cordiforme și sunt decorate cu ornamente în formă de volute sau crini. Paftalele pot fi divizate în două tipuri: în formă de scut sau nu, printre care și unele în formă de liră. Pe lângă fragmente de garnituri de curele a mai fost găsită și o aplică în formă de rozetă, utilizată la gențile de tip tașcă. Printre mulțimea de obiecte dispersate provenite din stratul cultural, se evidențiază prin complexitatea sa garnitura de curele descoperită în cadrul săpăturilor unui bordei în care a funcționat un atelier de forjerie și giuvaergie. Garnitura a fost probabil reparată și lucrările au fost efectuate în respectivul atelier. Aplicele de pe ea sunt de două tipuri și pot fi atribuite tipului XXVIII B1 și 2, conform clasificării cercetătoarei V.V. Murašova (Мурашова 2000). Aplicele de la Echimăuți își găsesc analogie cu descoperirile de la Karos, Hokokmedi; Ladanibene-Benepusta (Ungaria), Păcuiul lui Soare (România), Preslava, Nadarovo, regiunea Šumen (Bulgaria). Pe teritoriul Europei de Est aplice asemănătoae au fost remarcare în vestigiile de la Gnezdovo, necropolele Timerevo și Vladimir, necropolele Leadinsk și Tomnik și „cimitirul Ceremiss”. A fost înregistrată o mare varietate de astfel de aplice, dar conform unor particularități, garnitura de curele de la Echimăuți poate fi atribuită obiectelor provenite din zona dunăreană. Din aceiași categorie pot face parte și alte obiecte de podoabă descoperite la Echimăuți. Genți cu aplice în formă de rozete și centuri lungi decorate și ele cu aplice, asemănătoare celor de la Echimăuți au fost extrem de populare la sfârșitul secolului IX - începutul secolului XI în rândurile păturilor de drujină din Europa de Est, Sud-Est și Centrală, având la origini influența tradiției hazare și maghiare. Lista ilustrațiilor:
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.