Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm. Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX. Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM. Scurt istoric al aparatului fotografic Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii. Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie. Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În timpul săpăturilor arheologice efectuate în așezarea fortifi cată circulară de la Echimăuți a fost descoperit un număr impresionant de obiecte care au făcut parte din garnituri de curele și genți. Toate aplicele pentru curele sunt cordiforme și sunt decorate cu ornamente în formă de volute sau crini. Paftalele pot fi divizate în două tipuri: în formă de scut sau nu, printre care și unele în formă de liră. Pe lângă fragmente de garnituri de curele a mai fost găsită și o aplică în formă de rozetă, utilizată la gențile de tip tașcă. Printre mulțimea de obiecte dispersate provenite din stratul cultural, se evidențiază prin complexitatea sa garnitura de curele descoperită în cadrul săpăturilor unui bordei în care a funcționat un atelier de forjerie și giuvaergie. Garnitura a fost probabil reparată și lucrările au fost efectuate în respectivul atelier. Aplicele de pe ea sunt de două tipuri și pot fi atribuite tipului XXVIII B1 și 2, conform clasificării cercetătoarei V.V. Murašova (Мурашова 2000). Aplicele de la Echimăuți își găsesc analogie cu descoperirile de la Karos, Hokokmedi; Ladanibene-Benepusta (Ungaria), Păcuiul lui Soare (România), Preslava, Nadarovo, regiunea Šumen (Bulgaria). Pe teritoriul Europei de Est aplice asemănătoae au fost remarcare în vestigiile de la Gnezdovo, necropolele Timerevo și Vladimir, necropolele Leadinsk și Tomnik și „cimitirul Ceremiss”. A fost înregistrată o mare varietate de astfel de aplice, dar conform unor particularități, garnitura de curele de la Echimăuți poate fi atribuită obiectelor provenite din zona dunăreană. Din aceiași categorie pot face parte și alte obiecte de podoabă descoperite la Echimăuți. Genți cu aplice în formă de rozete și centuri lungi decorate și ele cu aplice, asemănătoare celor de la Echimăuți au fost extrem de populare la sfârșitul secolului IX - începutul secolului XI în rândurile păturilor de drujină din Europa de Est, Sud-Est și Centrală, având la origini influența tradiției hazare și maghiare. Lista ilustrațiilor:
Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
