Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În timpul săpăturilor arheologice efectuate în așezarea fortifi cată circulară de la Echimăuți a fost descoperit un număr impresionant de obiecte care au făcut parte din garnituri de curele și genți. Toate aplicele pentru curele sunt cordiforme și sunt decorate cu ornamente în formă de volute sau crini. Paftalele pot fi divizate în două tipuri: în formă de scut sau nu, printre care și unele în formă de liră. Pe lângă fragmente de garnituri de curele a mai fost găsită și o aplică în formă de rozetă, utilizată la gențile de tip tașcă. Printre mulțimea de obiecte dispersate provenite din stratul cultural, se evidențiază prin complexitatea sa garnitura de curele descoperită în cadrul săpăturilor unui bordei în care a funcționat un atelier de forjerie și giuvaergie. Garnitura a fost probabil reparată și lucrările au fost efectuate în respectivul atelier. Aplicele de pe ea sunt de două tipuri și pot fi atribuite tipului XXVIII B1 și 2, conform clasificării cercetătoarei V.V. Murašova (Мурашова 2000). Aplicele de la Echimăuți își găsesc analogie cu descoperirile de la Karos, Hokokmedi; Ladanibene-Benepusta (Ungaria), Păcuiul lui Soare (România), Preslava, Nadarovo, regiunea Šumen (Bulgaria). Pe teritoriul Europei de Est aplice asemănătoae au fost remarcare în vestigiile de la Gnezdovo, necropolele Timerevo și Vladimir, necropolele Leadinsk și Tomnik și „cimitirul Ceremiss”. A fost înregistrată o mare varietate de astfel de aplice, dar conform unor particularități, garnitura de curele de la Echimăuți poate fi atribuită obiectelor provenite din zona dunăreană. Din aceiași categorie pot face parte și alte obiecte de podoabă descoperite la Echimăuți. Genți cu aplice în formă de rozete și centuri lungi decorate și ele cu aplice, asemănătoare celor de la Echimăuți au fost extrem de populare la sfârșitul secolului IX - începutul secolului XI în rândurile păturilor de drujină din Europa de Est, Sud-Est și Centrală, având la origini influența tradiției hazare și maghiare. Lista ilustrațiilor:
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.