Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.
Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.
Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.
În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.
Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Datorită circumstanțelor dificile, inclusiv condițiilor nefavorabile inițiale, calea spre o economie de piață s-a dovedit a fi dificil pentru majoritatea țărilor CSI. Procesul de reforme economice și politice în regiune a durat mai mult decât în Europa de est și țările CSI sunt mai puțin avansate în reformele de piață decât majoritatea țărilor din Europa de est. În ciuda unor recente progrese, procesul de reforme sistemice a fost unul inegal și, în marea sa parte, incoerent. Reformelor în domenii cum ar fi liberalizarea prețurilor și a comerțului exterior, întărirea disciplinei bugetare în întreprinderi și restructurarea proprietății asupra activelor productive, au avansat cel mai tare în Rusia, pe când în CSI, în ansamblu aceste reforme nu au avansat în mod deosebit. Reformele în alte domenii importante, cum ar fi afirmarea statului de drept și punerea în practică a politicii de concurență au fost lente peste tot.
În acest context, eforturile de a trata agricultura ca un model economic specific, care poate păstra elemente de control administrativ și de planificarea centralizată, nu va contribui decât la o prelungire a efectelor negative asupra generațiilor viitoare, în primul rând în Republica Moldova, o țară cu un pronunțat specific agricol al populației și economie. Statele Europei centrale și de est au o experiență îndelungată a reformării de succes a agriculturii post-socialiste. Această experiență trebuie adaptată și folosită în condițiile statelor mai puțin avansate pe cale reformelor. Economia și istoria contemporane se caracterizează prin dinamism și internaționalism. Prin urmare, prudența în realizarea reformelor economice în zonele rurale, nu ar trebui să fie asociată cu încetineala. Cu atât mai mult, cu cât starea de spirit al opiniei publice în statele CSI se schimbă sub influența eșecurilor în reformele economice și deteriorării accentuate a standardelor de viață ale majorității.
Octavian Zelinski
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
