Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo. Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului. Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est. Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Datorită circumstanțelor dificile, inclusiv condițiilor nefavorabile inițiale, calea spre o economie de piață s-a dovedit a fi dificil pentru majoritatea țărilor CSI. Procesul de reforme economice și politice în regiune a durat mai mult decât în Europa de est și țările CSI sunt mai puțin avansate în reformele de piață decât majoritatea țărilor din Europa de est. În ciuda unor recente progrese, procesul de reforme sistemice a fost unul inegal și, în marea sa parte, incoerent. Reformelor în domenii cum ar fi liberalizarea prețurilor și a comerțului exterior, întărirea disciplinei bugetare în întreprinderi și restructurarea proprietății asupra activelor productive, au avansat cel mai tare în Rusia, pe când în CSI, în ansamblu aceste reforme nu au avansat în mod deosebit. Reformele în alte domenii importante, cum ar fi afirmarea statului de drept și punerea în practică a politicii de concurență au fost lente peste tot.
În acest context, eforturile de a trata agricultura ca un model economic specific, care poate păstra elemente de control administrativ și de planificarea centralizată, nu va contribui decât la o prelungire a efectelor negative asupra generațiilor viitoare, în primul rând în Republica Moldova, o țară cu un pronunțat specific agricol al populației și economie. Statele Europei centrale și de est au o experiență îndelungată a reformării de succes a agriculturii post-socialiste. Această experiență trebuie adaptată și folosită în condițiile statelor mai puțin avansate pe cale reformelor. Economia și istoria contemporane se caracterizează prin dinamism și internaționalism. Prin urmare, prudența în realizarea reformelor economice în zonele rurale, nu ar trebui să fie asociată cu încetineala. Cu atât mai mult, cu cât starea de spirit al opiniei publice în statele CSI se schimbă sub influența eșecurilor în reformele economice și deteriorării accentuate a standardelor de viață ale majorității.
Octavian Zelinski
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
