Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Utilizarea bronzului la producerea akinakesurilor scitice timpurii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Pentru pumnalele akinakai scitice timpurii este caracteristică realizarea lor din bronz, cel mai des în aliaj cu fierul. Tehnologia confecționării mânerelor bimetalice este pusă în legătură cu „schema cimeriană” în a cărui cadru se confecționau așa-numitele pumnale de tip Kabardino-Piatigorsk. Cele mai târzii piese de acest tip sunt atestate în siturile datate la mijlocul sec. VII a. Chr. și din acest considerent pot fi tratate drept precursoare ale akinakesului scitic. Atelierele scitice au moștenit tehnologia bimetalică de la predecesorii lor și primele pumnale de acest fel sunt asociate cu tipul Gudermes, apărut la sfârșitul sec. VIII a. Chr. - începutul sec. VII a. Chr. în Caucaz. Akinakai timpurii sunt cunoscute și în bazinul Carpatic, fiind confecționate în totalitate sau parțial din bronz, de tip Posmuș. Descoperirile respective sunt atribuite tradiției Kelermes, aceasta din urmă a pătruns în nordul Pontului și în zona carpato-nistreană tot din Caucaz. Cu privire la pumnalele de tip Posmuș, constatăm că, probabil, acestea reprezintă piese ale unei etape de trecere, combinând tehnologia prelucrării bronzului cu o morfologie nouă. Legătura genetică dintre tipurile Gudermes și Kelermes este ilustrată prin realizarea mânerelor din trei părți, centrală fiind în secțiune romboidală cu inel de prindere. Piesele bimetalice sunt de fapt produsul unei evoluții a pumnalelor „laboratorului caucazian”. Totodată, putem presupune că, o perioadă oarecare, piesele date au coexistat cu pumnalele de tip Kabardino-Piatigorsk, probabil în prima jumătate a sec. VII a. Chr. Evoluția ulterioară a pumnalului akinakai scitic și răspândirea lui largă în nordul Pontului a condus la renunțarea confecționării acestuia din bronz, probabil datorită complexității tehnologiei și limitării accesului la materia primă. Însă, morfologia noilor produse, calitativ nouă, a condus la apariția noilor tipuri de piese. În spațiul carpato-nistrean, în perioada scitică timpurie, tradițiile Gudermes și Kelermes suportă o serie de modificări. Drept rezultat, în Transilvania apar pumnalele de tip Posmuș, iar în Valahia cele de tip Ferigele, al căror areal nu se extinde în afara regiunii și formează două variante locale. Analiza răspândirii pumnalelor akinakai scitice timpurii ne permite să constatăm că pătrunderea tipului respectiv de armament s-a produs pe două căi: în perioada timpurie, prin nordul regiunii de silvostepă, în Transilvania, și mai târziu, prin regiunea de sud – în câmpia Bărăganului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Akinakai de tipul Gudermes. 1 - Polsko Kosovo; 2 - Gudermes (Stepnoj), tum.; 3 - Tlia, m. 85; 4 - Muzeul de istorie din or. Harkiv; 5 - Maslovka; 6 - Pokrovka; 7 - Berezovka-Muntele Karaulnaia; 8 - Orbeasca de Sus; 9 - Stremț; 10 - Bujor; 11 - Kumbulta (Galiat, Faskau); 12 - Lopatino; 13 - Muzeul din or. Zlatoust; 14 - Rajgorod (Prussy), tum. 2; 15 - Šolohovo, tum. 13; 16 - Bogučary; 17 - Gradižsk; 18 - Lapot’ (tumulul lui Stenka Razin) lângă or. Kamyšin; 19 - Łubnice; 20 - Steženskij; 21 - Mežgorie-Barabanovo. Fig. 2. Akinakai de tipul Posmuș (1-9) și akinakai de origine siberiană (10-13). 1 - Firminiș; 2 - Aiud-Parc; 3 - Posmuș; 4 - Tiszabercel; 5, 7 - Mărișelu, gr. 7; 6 - Mărișelu, gr. 4; 8 - Mărișelu, gr. 6; 9 - Budești-Fînațe, gr. 6; 10 - Kîzîltu; 11 - Timašovka; 12 - Borsod; 13 - Ruskie Folvarki. Fig. 3. Complexe funerale cu akinakai de tipul Posmuș: А - Budești-Fînațe, gr. 6; B - Aiud-Parc; C - Mărișelu, gr. 7; D - Mărișelu, gr. 6; E - Mărișelu, gr. 4; F - Posmuș. Fig. 4. Distribuirea akinakai bimetalice și din bronz. А - akinakai din bronz de origine siberiană: 1 - Borsod; 2 - Ruskie Folvarki (or. Camenița); 3 - Timašovka; 4 - Kîzîltu. B - akinakai de tipul Gudermes: 1 - Polsko Kosovo; 2 - Orbeasca de Sus; 3 - Stremț; 4 - Rajgorod; 5 - Gradižsk; 6 - Harkiv; 7 - Bogučary; 8 - Steženskij; 9 - Pokrovka; 10 - Maslovka; 11 - Lopatino; 12 - Berezovka; 13 - Zlatoust; 14 - Lapot’; 15 - Bujor; 16 - Kumbulta; 17 - Stepnoj; 18 - Tlia; 19 - Łubnice; 20 - Šolohovo; 21 - Mežgorie-Barabanovo. C - akinakai de tipul Posmuș: 1 - Tiszabercel; 2 - Firminiș; 3 - Aiud; 4 - Budești-Fînațe; 5 - Mărișelu; 6 - Posmuș. Fig. 5. Buterole în forma de cap de pasăre. 1 - Nižnij Čegem, m. 4; 2 - Nižnij Čegem, gr. 2; 3 - Verhnij Aul; 4-7 - Faskau; 8 - Klivana; 9, 15 - Koban; 10 - Nacargora, m. 495; 11 - Dvani, m. 4; 12 - Ahmylovo, m. 336; 13 - Patardzeuli; 14 - Firminiș; 16 - Vladimirovskij, m. 55; 17 - Majkop; 18 - Tlia, m. 246; 19 - Aleksandrovka; 20 - Sennoe-Nekrasovka; 21 - cetățuia Paškovskoe-5; 22 - Surb-Haci; 23 - Staryj Krym; 24 - Insula Şerpilor (Leucos); 25 - Nisporeni; 26 - Repeahovataja Moghila (Matusov), m. 2. Fig. 6. Distribuirea buterolelor în forma de cap de pasăre. А - tipul digorian (Faskau), B - tipul Koban, C - tipul de tranziție (Firminiș), D - tipul pontic (Matusov). 1 - Firminiș; 2 - Nisporeni; 3 - Insula Şerpilor (Leucos); 4 - Repeahovataja Moghila (Matusov); 5 - Sennoe; 6 - Aleksandrovka; 7 - Surb-Haci; 8 - Staryj Krym; 9 - Vladimirovskij; 10 - cetățuia Paškovskoe; 11 - Majkop; 12 - Verhnij Aul; 13 - Nižnij Čegem; 14 - Faskau; 15 - Koban; 16 - Tlia; 17 - Dvani; 18 - Nacargora; 19 - Klivana; 20 - Patardzeuli; 21 - Ahmylovo.
Денис Топал
Бронзовые котлы скифского периода из коллекции Национального музея истории Молдовы
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Е. Сава, С. Агульников, И. Манзура, Исследования курганов в Буджакской степи (1980- 1985 гг.). Кишинев: Bons Offices, 2019, 368 с., ISBN: 978-9975-87-560-8
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu, Denis Topal, Eugen Sava, Lazar Dermenji
Piese de bronz descoperite în aşezările culturilor Noua-Sabatinovka din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал, Валерий Бубулич
Уникальная находка позднелатенского кинжала типа сика в Республике Молдова
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.