Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. Conform informațiilor documentare, depozitul era alcătuit din zece piese: patru topoare-celt, un fragment de pumnal, un fragment de sabie, o seceră, un topor cu aripioare, un topor-teslă și un lanț format din patru verigi. În prezent, din ansamblul menționat, în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează șase obiecte: două topoare-celt, toporul cu aripioare și toporul-teslă, fragmentul de pumnal și lanțul alcătuit din patru verigi. - Topor-celt cu o urechiușă. Dimensiuni: Lungimea - 10,2 cm; Greutatea - 186 g. - Topor-celt cu o urechiușă frontală. Dimensiuni: Lungimea - 8,4 cm; Lățimea: 33-46 mm; Greutatea - 124 g. - Topor cu aripioare. Dimensiuni: Lungimea - 14,0 cm; Lățimea - 2,5-3,4 cm; Greutatea - 285 g. - Topor-teslă. Dimensiuni: Lungimea - 14,8 cm; Lățimea - 2,3-5,0 cm; Greutatea - 286 g. - Fragment de pumnal. Dimensiuni: Lungimea - 16,5 cm; Lungimea lamei - 9,8 cm; Lățimea lamei - 2,8 cm; Greutatea - 81 g. - Lanț format din patru verigi. Dimensiuni: Lungimea - 17,1 cm; Diametrul verigilor - 3,8; Greutatea - 32 g.Depozitul de bronzuri de la Mândrești este important prin asocierea unor obiecte care își găsesc analogii în repertoriul regional cu piese ce prezintă analogii clare în Europa Centrală și în Bazinul Carpatic. Ansamblul de piese reflectă o zonă de contact și interacțiune, în care forme metalice de origini și tradiții diferite au circulat și au fost integrate în repertoriul comunităților locale. Cronologic, depozitul de bronzuri de la Mândrești este atribuit perioadei Hallstattului timpuriu - HaA1, fiind datat în anii 1200-1100 î. Hr.
Activitatea lui Constantin F. Cazimir în Zemstva basarabeană
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The article comes to fill in a page from the life and activity of C.F. Cazimir (1860-1910) – remarkable personality from the history of Bessarabia from the end of 19th century-beginning of 20th century, important patron of culture, man of bright intelligence, landowner and good householder. We attempt at elucidating, based on historical documents (the meetings of the zemstva’s Assembly) stored in the heritage of the National Museum of Archaeology and History of Moldova, his activity within the zemstva – a body of local administration, introduced in Bessarabia in 1869.
C.F. Cazimir worked for more than two decades in the provincial and county zemstva (Hotin and Bălți), where he affirmed himself as a great promoter of education, medicine and agriculture. The catastrophic situation from Bessarabia (more than 50% from the number of boys and over 80% of girls were illiterate) could not be tolerated any more, the indifference of the clerks was overwhelming, made of this subject a constant in zemstva’s working agenda. At the meeting of Zemstva’s assembly, C. F. Cazimir had brought strong critics to its incapacity of solving the problem, especially, the decision to “bandy” the primary education to the county zemstva. He pleaded for well trained teachers and equipped schools where would study as many as possible children. He supported the idea of school libraries with a collection of books “to the benefit of pupils and teachers”, himself being the founder of the library from village Văscăuți.
Being a good specialist, C.F. Cazimir manifested a special interest for the agrarian schools where, along his personal investigations in the field, he had raisin this problem at the public institutions as well. He was the tutor of the agrarian school from Grinăuți who became a forgery of personnel for agriculture. He had proven his civic attitude in medicine also. Besides the hundreds of scholarships granted, as adviser, to the future medical specialists, he was an adept of an active policy of combating epidemics. He had criticized the hygienic conditions from the psychiatric hospital from Costujeni, institution which enjoyed the most consistent subsidy from the provincial administration.
He was elected in 1901 a member of the commission for the construction of the driveway Chișinău-Criuleni, along with the mayor of Chișinău, K. Schmidt, advisers I. Sârbu, V. Varzari and engineer M. Şostovski.
Ana Grițco
Locuri de agrement din Chișinău. Cafeneaua Manikov (sf. sec. XIX - anii ’30. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Rechizițiile - o formă de „sovietizare"a țăranului basarabean
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Ana Grițco
Cartea poștală cu suport publicitar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (sf. sec. XIX - prima jum. a sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Marele război. Mărturii foto-documentare (Expoziție consacrată centenarului de la declanșarea Primului Război Mondial)
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Ana Grițco
Primul Război Mondial (1914-1918). Contribuții cartofilice
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.