Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.
Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.
Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.
În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.
Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.
Activitatea lui Constantin F. Cazimir în Zemstva basarabeană
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The article comes to fill in a page from the life and activity of C.F. Cazimir (1860-1910) – remarkable personality from the history of Bessarabia from the end of 19th century-beginning of 20th century, important patron of culture, man of bright intelligence, landowner and good householder. We attempt at elucidating, based on historical documents (the meetings of the zemstva’s Assembly) stored in the heritage of the National Museum of Archaeology and History of Moldova, his activity within the zemstva – a body of local administration, introduced in Bessarabia in 1869.
C.F. Cazimir worked for more than two decades in the provincial and county zemstva (Hotin and Bălți), where he affirmed himself as a great promoter of education, medicine and agriculture. The catastrophic situation from Bessarabia (more than 50% from the number of boys and over 80% of girls were illiterate) could not be tolerated any more, the indifference of the clerks was overwhelming, made of this subject a constant in zemstva’s working agenda. At the meeting of Zemstva’s assembly, C. F. Cazimir had brought strong critics to its incapacity of solving the problem, especially, the decision to “bandy” the primary education to the county zemstva. He pleaded for well trained teachers and equipped schools where would study as many as possible children. He supported the idea of school libraries with a collection of books “to the benefit of pupils and teachers”, himself being the founder of the library from village Văscăuți.
Being a good specialist, C.F. Cazimir manifested a special interest for the agrarian schools where, along his personal investigations in the field, he had raisin this problem at the public institutions as well. He was the tutor of the agrarian school from Grinăuți who became a forgery of personnel for agriculture. He had proven his civic attitude in medicine also. Besides the hundreds of scholarships granted, as adviser, to the future medical specialists, he was an adept of an active policy of combating epidemics. He had criticized the hygienic conditions from the psychiatric hospital from Costujeni, institution which enjoyed the most consistent subsidy from the provincial administration.
He was elected in 1901 a member of the commission for the construction of the driveway Chișinău-Criuleni, along with the mayor of Chișinău, K. Schmidt, advisers I. Sârbu, V. Varzari and engineer M. Şostovski.
Ana Grițco
Locuri de agrement din Chișinău. Cafeneaua Manikov (sf. sec. XIX - anii ’30. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Biserica – o ipostază a gestului caritabil din Basarabia în epoca modernă
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Edificiul Comunitatea Hârbovăț a surorilor de caritate din Chișinău (sf. sec. XIX - înc. sec. XX) - imagine și istorie
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Primul Război Mondial (1914-1918). Contribuții cartofilice
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Ana Grițco
Vizita regală la Chișinău (1920) - imagine și istorie
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.