The grapevine plant, now widespread across the globe, traces its origins back to the Upper Cretaceous geological period, when species of Vitis Linn appeared on Earth (Mesozoic era), followed later by Vitis vinifera L., the latter already classified among cultivated agricultural plants. Most researchers link the origin of the cultivated grapevine (Vitis vinifera L.) to the wild forest species Vitis sylvestris Gmel. Thickets of Vitis sylvestris Gmel. can still sporadically be found in the groves along the Prut and Dniester floodplains.
During the Precucuteni III - Trypillia A period (ca. 4750-4600 BC), the presence of cultivated grape seeds was clearly documented on pottery from the settlement of Ruseştii Noi I, layer I, kiln A, consisting of a seed impression on a ceramic fragment, with the elongated beak characteristic of the domesticated species Vitis vinifera L. Another seed impression of Vitis vinifera L. was recorded at the settlement of Vărvăreuca VIII, identified on the wall of a painted vessel from the Cucuteni B - Trypillia CI stage (3800-3500/3300 BC). In October, on the occasion of the National Wine Day, the National Museum of History of Moldova presents to your attention a unique relic in Southeastern Europe. The exhibit originates from the settlement Brînzeni VIII "Sâiece," belonging to the Cucuteni-Trypillia culture and dated to the Cucuteni AB2 - Trypillia B2 phase (ca. 4050-3800 BC), located in Brînzeni village, Edineț district. The site lies 2 km southwest of the locality, in a triangle formed by the confluence of the Racovăț and Drobiște streams and the local road L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Positioned on land 25-30 meters above the valley, it was discovered in 1966 by archaeologist Nicolaie Chetraru and investigated through excavations between 1978-1980 by Vsevolod Marchevici. The October exhibit is a grapevine leaf impression discovered in 1980. It comes from pit no. 5, partially investigated, with a maximum depth of 155 cm. From the same archaeological complex near dwelling no. 1, several grape seeds were also recovered, as noted in the excavation report. The grapevine leaf impression appears on a coarse clay lump, fired and vitrified due to secondary burning, reddish in color, with an irregular rectangular, flattened shape. The outer surface is uneven and rough. The impression surface is smoothed, with the leaf veins clearly highlighted. Measuring 99 mm in length, 110 mm in width, and 28-31 mm in thickness, the exhibit presents in full splendor an authentic grapevine leaf impression. Some researchers attribute it to the domesticated grapevine Vitis vinifera L., while others, more skeptical, consider it a wild species. Nevertheless, being discovered in a well-documented archaeological context, together with grape seeds near a dwelling, it provides evidence that grapevine was part of Cucuteni community life 6,000 years ago. These findings allow us to affirm that the process of domestication and the creation of table grapes was already underway. The diversity of Cucuteni ceramic forms, as well as the painting on some vessels, undoubtedly suggests their use as containers for various liquids. Accordingly, the emergence of wine among Cucuteni communities can be taken into consideration.
• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
The grapevine plant, now widespread across the globe, traces its origins back to the Upper Cretaceous geological period, when species of Vitis Linn appeared on Earth (Mesozoic era), followed later by Vitis vinifera L., the latter already classified among cultivated agricultural plants. Most researchers link the origin of the cultivated grapevine (Vitis vinifera L.) to the wild forest species Vitis sylvestris Gmel...
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
31 August 1989 St., 121 A, MD 2012, Chisinau, Republic of Moldova
