Christmas bells entered the Romanian cultural space through a long process in which archaic traditions blended with Christian belief and European influences. Long before the holiday of Christmas developed as we know it, metallic sounds played an important ritual role in old communities: they were used to drive away evil spirits, to purify spaces, and to protect people during transitional moments at the turn of the year. These beliefs have been preserved in winter customs such as caroling, the Plugușor, and masked dances, where bells and jingles were indispensable. With the spread of Christianity, the sound of the bell also acquired a profound religious meaning, becoming an announcer of major feasts and a symbol of the Nativity. Small bells, however, were not originally used as decorations but primarily as functional or ritual objects. The first decorated Christmas tree in the Romanian lands was the one at the palace of Prince Carol I of Hohenzollern, following his arrival in the Romanian Principalities in 1866. From that moment the tradition took root, and on Christmas Eve princes and princesses invited to the palace would take part in decorating the tree. Among the ornaments used were small metal bells, symbolizing joy, the good news, and divine protection for the home. In the twentieth century, Christmas bells spread across all Romanian provinces and became a visual emblem of the holiday, appearing in both decorations and carols. Even during periods when religious expression was curtailed, bells remained in people's homes as signs of joy and the continuity of tradition. Today they retain this dual meaning: the echo of ancient beliefs and, at the same time, the announcement of the Birth of Christ - a symbol of hope, light, and the link between past and present. These tinkling pieces are part of a generous heritage collection at the National Museum of History of Moldova (NMHM), which includes more than 200 cultural items. A substantial contribution to the museum's collection of decorative bells was made by Dorina Raischi, a teacher at School No. 94 in Chișinău, who donated 174 bells, of which around 30 are winter-themed. Made of ceramic, porcelain, glass, and metal, they were brought from different parts of the world and together offer a succinct picture of the global culture of bells. They add a festive note to the home and even to a gift, and it is hard to imagine Christmas without their cheerful tinkling.
• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
Christmas bells entered the Romanian cultural space through a long process in which archaic traditions blended with Christian belief and European influences. Long before the holiday of Christmas developed as we know it, metallic sounds played an important ritual role in old communities: they were used to drive away evil spirits, to purify spaces, and to protect people during transitional moments at the turn of the year...
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
31 August 1989 St., 121 A, MD 2012, Chisinau, Republic of Moldova
