Evenimente

La 7 februarie 2013 în incinta Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost lansat volumul Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012, apărut în Seria Istorii și Documente Necunoscute, Culegere de Studii, C 3, Chișinău, Editura Pontos, tiraj 200 de exemplare, coordonatorul ediției Sergiu Musteață. Este o carte de 352 pagini, format mare, la care au contribuit cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina, Grecia, Rusia,

Mesajul acestui volum, care este primul apărut în 2012, în legătură cu manifestările prilejuite de comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, este unul clar, care pune în lumina adevărului istoric, consecințele anului 1812, adică impactul politicilor expansioniste ale Imperiului Rus asupra Principatelor Române, în general, și asupra Basarabiei, în special.

Întrucât anul 1812 e situat în centrul întregii problematici a istoriei controversate a Basarabiei, mai exact a istoriei politice a acestei provincii românești (fără de care celelalte date istorice asupra Basarabiei capătă cu totul alte valențe), cei care au luat cuvântul conf. dr. Vlad Mischevca (IISD), conf. dr. Sergiu Musteață (UPS „Ion Creangă"), conf. dr. Maria Danilov (MNAIM), conf. dr. Valentin Arapu (USM), au făcut referință anume la importanța contribuțiilor științifice adunate în volum raportate la anul 1812.

Este un volum util pentru toți cei interesați de această problemă spinoasă a istoriei naționale, precum cea a ruperii din Principatul Moldovei a teritoriului dintre Prut și Nistru. Mai mult, volumul este o sinteză cuprinzătoare asupra unui șir de fenomene și fapte care s-au produs în acest spațiu timp de două secole (1812-2012) și oferă cititorului un răspuns adecvat la întrebarea: care a fost parcursul Basarabiei și soarta ei în legătură cu acest eveniment (anul 1812)?

Conferința internațională Pe când Suedia era guvernată din Moldova a avut loc în Sala Albastră a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei în zilele 1-2 februarie 2013. Conferința a fost consacrată aniversării a 300-a de la calabalâcul de la Varnița și aflării regelui Suediei Carol XII la Bender și Varnița în perioada 1709-1713.

La conferință au prezentat comunicări oameni de știință de la instituții academice, universități, muzee din țară și străinătate: Suedia, Ucraina, Turcia. Tematica comunicărilor a fost axată pe probleme de istorie a sec. XVII - XVIII și relațiile politice ale Suediei cu Rusia și Imperiul Otoman, rolul lui Carol XII, regele suedez în aceste relații; calabalâcul de la Varnița și aflarea regelui suedez la Bender și Varnița în anii 1709-1713; problema necesității valorificării muzeografice a segmentului de istorie comună moldo-suedeză etc.

Lucrările conferinței au fost moderate de doi cercetători - dr. Erik Norberg, secretar al Academiei Regale de Litere și Antichități a Suediei și profesor Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova.

Comunicările prezentate au trezit interes și discuții. Menționăm în mod deosebit, comunicările Carlopolis - oraș suedez pe malurile Nistrului, autor dr. Asa Karlsson, redactor șef al Dicționarului Biografic al Suediei, Relațiile economice ale Suediei cu Imperiul Otoman în anii 1709-1714, prezentată de profesorul Lars Magnusson, Universitatea Uppsala, Suedia, Expedițiile orientale, autor dr. Karin Adahl, Turcia, Regele Carol XII la Bender și Varnița - memorie și istorie, propusă de dr.hab. Elena Ploșnița, Republica Moldova.

Materialele conferinței urmează a fi publicate într-un volum aparte, lansarea căruia este preconizată pentru 30 noiembrie 2013, ziua morții lui Carol XII, la Stockholm.

La 1 februarie 2013 în Sala Albastră a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a avut loc lansarea proiectului Pe când Suedia era guvernată din Moldova. Este un proiect internațional născut în mediul științific suedez și are drept scop păstrarea memoriei istorice, promovarea patrimoniului istorico-cultural ce reflectă un segment comun de istorie moldo-suedeză-turcă și este legat de numele regelui suedez Carol XII; aprofundarea relațiilor de colaborare între cercetătorii suedezi, turci și moldoveni. Proiectul are mai multe componente - conferință științifică la Chișinău, Istanbul, Stockholm, expoziție tematică la Chișinău, vizitarea locurilor istorice de la Bender(Tighina) și Varnița legate de numele regelui suedez Carol XII.

Proiectul este susținut de mai multe instituții suedeze, printre care: Foundations of the Swedish Armoury, King Gustav VI Adolf's Fund for Swedish Culture, Riksbankens Rubileumsfond, The Royal Swedish Patriotic Society, Åke Wiberg Foundation, Swedish Institute.

Organizatorii principali ai evenimentului la Chișinău sunt Ambasada Suediei la Chișinău, Tezaurul Regal de la Stockholm, Ambasada Moldovei în Suedia, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Din Comitetul organizatoric al manifestării fac parte dr. Per Sandin, curator la Tezaurul Regal din Stockholm, Greger Widgren, fost ambasador, Peder Törnvall, Ex director al Agenției Suedeze de Management, Christian Kamill, șef protocol al Primăriei Stockholm, Bjorn Kavalkov-Halvarsson, șef adjunct al Misiunii Ambasadei Suediei în Moldova, Emil Druc, ambasadorul Republicii Moldova în Suedia și alții

La eveniment au participat oameni de știință din țară și de peste hotare, reprezentanții misiunilor diplomatice, membri ai Guvernului și Parlamentului țării, autoritățile locale, mass-media. Manifestarea a fost deschisă de E. Sava, director general al Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, au urmat alocuțiunile a trei ambasadori - Ingrid Tersman, ambasadorul Suediei în Republica Moldova, Mehmet Salim Kartal, ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova. În cadrul lansării proiectului au apreciat evenimentul reprezentanții Guvernului Republicii Moldova, cercetători științifici, muzeologi din țară și de peste hotare.

Marți - 11 decembrie, la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea volumului - PRESA ŞI CENZURA ÎN BASARABIA. DOCUMENTAR (secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea), Pontos, Chișinău, 2012, 212 p. (autor Maria Danilov). Cartea a apărut în seria Istorii și documente inedite, Monografii 5.

La manifestare, ca invitați speciali, alături de coordonatorul seriei conf. dr. Sergiu Musteață, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", au participat domnul academician Andrei Eșanu, istoricii Gheorghe Negru, Ion Negrei, Silvia Grossu, Ion Ţurcanu, Ion Buga, Elena Postică, Vlad Mischevca, Alina Felea, Vasile Malanețchi, Igor Cereteu, scriitorul Vladimir Beșleaga ș.a.

A asistat un numeros public, format din muzeografi, profesori, studenți ai Universității de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău.

Academicianul Andrei Eșanu, a reiterat în intervenția sa necesitatea unor studii aprofundate în problemele ce țin de investigarea unui secol „întunecat", precum este cel al Basarabiei în perioada țaristă (1812-1918). Au luat cuvântul apoi istoricii Ion Ţurcanu și Gheorghe Negru. Cel dintâi a ținut să sublinieze că, instituția muzeală, în anii din urmă a obținut rezultate apreciabile în elaborarea unei serii de lucrări utile cercetărilor istorice - cataloagele de colecție, iar lucrarea doamnei Maria Danilov se înscrie perfect în aria unor preocupări de valorificare a patrimoniului istoric și cultural, deopotrivă. La fel, conf. dr. Silvia Grossu, a stăruit să pună în evidență faptul, precum că volumul - Presa si cenzura - va fi util în procesul de studii pentru studenții la facultățile de profil universitar, la capitolul „istoria presei basarabene din perioada țaristă".

Volumul cuprinde analiza unor surse importante (colecția Arhivei Naționale a Republicii Moldova) ce reflectă nemijlocit activitatea instituțiilor de cenzura concentrată în fondul Guvernatorului civil din Basarabia și cel al Şefului de jandarmi din Chișinău: corespondență „strict secretă" dintre funcționarii administrației locale de diferite nivele: guvernatorul civil al Basarabiei, șeful Jandarmeriei guberniale, procurorul orașului Chișinău, ispravnici de județe. Iar în etapa finală - cu structurile centrale din Sankt Petersburg (Departamentul Principal pentru Problemele Presei și Cenzurii). Rezultatele cercetărilor sunt importante nu doar pentru a evidenția anumite etape semnificative in apariția si consolidarea presei basarabene, a sistemului instituționalizat de cenzură din Imperiul Rus, care asigura un control riguros în zonele de frontieră, precum era Basarabia, ci pentru a elucida fenomenul cenzurii imperiale și impactul acestuia asupra presei de limbă română în special. Studiul este însoțit de anexe/ reproduceri documentare, bibliografie, indice de titluri, de nume, rezumat în limbile rusă și engleză.

Autorul volumului, Maria Danilov a ținut sa mulțumească public domnului Sergiu Musteață, coordonatorul seriei Istorii și documente inedite, care a sprijinit in efortul depus pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului.

Volumul este disponibil în variantă electronică aici.

Luni, 5 noiembrie 2012, la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în sala de  istorie medievală,  a avut loc ceremonia de prezentare a spadei domnitorului Ştefan cel Mare, primită recent în dar de premierul Vlad Filat de la prim-ministrul Republicii Turcia Recep Tayyip Erdoğan.

Prezentarea spadei, expusă într-o vitrină în mijlocul sălii de istorie medievală, s-a desfășurat în prezența prim-ministrului Republicii Moldova Vlad Filat.

Replica spadei lui Ştefan cel Mare a fost donată de Guvernul Republicii Moldova Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, pentru Cetatea Soroca. Până în anul 2014 ea va fi expusă la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, după care va fi predată Cetății Soroca.

La eveniment au luat parte peste 100 de persoane - oficialități, deputați, reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai clerului, oameni de cultură, cercetători, cadre didactice, ziariști, studenți.

Manifestarea a fost moderată de dr. Ion Varta, directorul Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova. În cadrul acesteia au luat cuvântul: prim-ministrul Republicii Moldova Vlad Filat; directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca Nicolae Bulat; Turgay Serik, directorul general al liceelor teoretice „Orizont"; dr. Elena Postică, director-adjunct la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei.

A urmat ceremonia de transmitere a replicii spadei de către premierul Vlad Filat directorului Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca și plasarea acesteia în vitrina din sala MNAIM pentru expunere.


La finalul ceremoniei, un sobor de preoți, în frunte cu Mitropolitul Vladimir, a interpretat cântecul „Când a fost să moară Ştefan".

Prin acest eveniment cultural s-a celebrat un remarcabil om de stat și comandant de oști. Faptele sale au constituit întotdeauna un etalon și un termen de comparație pentru urmașii lui.

La 1 noiembrie 2012 la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a avut loc lansarea cărții "Românii, Basarabia și Transnistria", semnată de Ioan și Luiza Popa (București, 2012).

Volumul, aflat la a doua ediție, revăzută și completată, conține un  bogat material documentar-istoric provenind din surse și arhive românești, dar și ruso-sovietice, ucrainene, moldovenești, germane, britanice, americane sau finlandeze, prin care autorii reușesc - pe parcursul a 459 de pagini - să aducă în fața cititorului, într-o manieră echilibrată, riguros științifică, nepartizană, informații relevante despre personaje, fapte și evenimente care au marcat prezența milenară a românilor de dincolo de Nistru, în strânsă conexiune cu cea a altor populații cu care au venit în contact și, desigur, cu masa compactă a neamului românesc din spațiul pruto-nistrean și din dreapta Prutului.

La lansare au participat istorici, publiciști, muzeografi și pedagogi, printre care îi menționăm pe dl. Ion Negrei (în calitate de moderator), acad. Nicolae Dabija, acad. Sergiu Chircă, prof. univ. Ion Buga, conf. univ. Vasile Şoimaru ș.a., care au venit în discursurile rostite cu aprecieri în ceea ce privește ținuta și conținutul lucrării, precum și cu îndemnuri de a traduce lucrarea în limbi de circulație internațională, pentru o mai largă distribuție a adevărului istoric privind Transnistria.

În perioada de 11-12 octombrie 2012 a avut loc sesiunea științifică a muzeului, ediția a XXII-a. În cadrul ședinței de deschidere a manifestării au avut alocuțiuni cunoscuți oameni de știință și cultură. A fost lansată revista științifică a muzeului Tyragetia, 2012, nr.1 și nr.2. Revista poate fi procurată în magazinul muzeului. Academicianul Valeriu Canțer, președintele Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare a înmânat directorului general al muzeului dr. hab. Eugen Sava, certificatul de acreditare științifică prin care se certifică că Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei este acreditat în calitate de organizație din sfera științei și inovării cu toate drepturile aferente pentru a realiza activități de cercetare, inovare și transfer tehnologic la profilul Muzeologie și valorificarea patrimoniului istorico-cultural, cu aprecierea performanței bine, recunoscut ca organizație competitivă pe plan internațional (categoria B).

După ședința de deschidere a manifestării a urmat ședința plenară. Lucrările s-au desfășurat în două secțiuni: Arheologie, Istorie Antică și Medievală; Muzeologie, Istorie Modernă și Contemporană. La sesiunea muzeului au participat cercetători și muzeografi de la diverse instituții academice, universități, muzee. Au fost prezentate 70 de comunicări axate pe diverse probleme de muzeologie, istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului istorico-cultural.

Pe 5 octombrie 2012, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei în colaborare cu Academia de Arte din Sankt Petersburg, Fondul SVERCHKARTINA „Veaceslav Cebotari", a organizat cea de a 2-a ediție a Simpozionului Național (cu participare internațională) „Integrarea nobilimii din Basarabia în viața social-politică, economică și culturală a Imperiului Rus", consacrat memoriei lui Alexandru Matei Cotruță (1827-1905).

Ideea organizării unui asemenea simpozion aparține maestrului în arta Veaceslav Cebotari (n. 1959 în s. Mincenii de Jos, raionul Rezina, baștina lui Alexandru Cotruță), autor al unei serii de lucrări de sculptură monumentală înalt apreciate în Federația Rusă (Sankt Petersburg), autorul portretului și a medaliei comemorative la 180 de ani de la nașterea nobilului Alexandru Cotruță.      

În cadrul dezbaterilor au participat profesori universitari, cercetători științifici, muzeografi, oameni de cultură cu preocupări din varii domenii științifice: istorie, sociologie, muzeografie etc. La eveniment a participat și prof. Dr. Veaceslav Afanasev, originar din s. Mincenii de Jos, r-nul Rezina, care, evocând personalitatea pământeanului său Alexandru Matei Cotruță a pus în evidență eforturile echipei de cercetători de la MNAIM, care în urma unor investigații arheologice curente, au reușit să identifice locul bisericii și cavoul familiei Cotruță, distruse de autoritățile sovietice în anii '60 ai secolului trecut (XX).

Comunicările, majoritatea inedite, cuprind rezultatele cercetărilor din arhive, muzee și biblioteci privind două direcții prioritare în cercetare:

· Nobilimea basarabeana în contextul vieții social-politice și culturale ale Imperiului Rus (1812-1918).
· Alexandru Cotruța - personalitatea marcanta în viața social-politică și culturală a Basarabiei (a doua jumătate a sec. XIX- înc. sec. XX).

Lucrările prezentate la Simpozion vor fi publicate într-o culegere aniversară dedicată memoriei lui Alexandru Cotruță.

În perioada 5-9 septembrie 2012 la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei s-au desfășurat lucrările celui de-al XIII-lea Simpozion de Numismatică organizat în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române din București și Societatea Numismatică din Republica Moldova. La eveniment au participat cercetători numismați și colecționari din Republica Moldova, România și Ucraina. Au fost prezentate peste 30 de comunicări științifice, în cadrul cărora au fost discutate subiecte generale de numismatica, precum și legate de valorificarea materialului numismatic descoperit pe teritoriul Republicii Moldova și al țărilor de origine a participanților.


Mai multe informații despre Simpozion pot fi găsite în comunicatul de presă al AŞM. Lista completă a participanților, programul, precum și rezumatele comunicărilor prezentate în cadrul Simpozionului pot fi găsite aici.

Sponsor principal al Simpozionului a fost BC Victoriabank S.A.

Simpozionul științific „Arhitectul Valentin Voițehovski - file din creație", desfășurat la 10 august 2012 în cadrul MNAIM, alături de expoziția omonimă, a fost organizat cu ocazia comemorării a 35 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului V. Voițehovski și este un omagiu adânc adus acestei personalități, ce a contribuit mult la reconstrucția Chișinăului postbelic și la edificarea multor orașe ale republicii.

La simpozion au fost prezente circa 30 de persoane din diferite instituții de stat: Academia de Ştiințe a Moldovei, „Urban Proiect", Muzeul Orașului, Biblioteca Națională a RM, Arhiva Națională a RM ș.a.

Lucrările simpozionului au fost moderate de dna Ludmila Năstase, șef Casa memorială „A. V. Şciusev", și dna Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor. Programul a inclus următoarele comunicări:

         „În memoriam" (Grigore Bosenco)
          „Creația arhitectului Valentin Voițehovski" (Tamara Nesterov)
         „Unele aspecte privind activitatea arhitectului V. Voițehovski" (Veaceslav Regep)
         „Arhitectul V. Voițehovski și studenții" (Mariana Şlapac)
         „Amintindu-ne de V. Voițehovski" (Aurel Marinciuc)
         „Crâmpe din biografia tatălui meu" (Nina Grosul-Voițehovski)

Materialele prezentate au trezit un interes deosebit pentru cei prezenți în deosebi prin faptul, că la capitolul - Arhitectura perioadei sovietice sunt prezente încă multe pete albe, privitoare la activitatea arhitecților ce au contribuit prin munca lor la reconstrucția Chișinăului postbelic. În ceea ce privește creația arhitectului V. Voițehovski, există încă multe proiecte neidentificate, referitoare la construcția multor lăcașe de cult în Basarabia și a edificiilor, construite într-un șir de orașe ale României - București, Pitești, Brașov.

Materialele simpozionului vor fi publicate într-o broșură aparte.