|
|
| |
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei |
|
|
|
 |
#Exponatul Lunii
 Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie. Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă. Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.
Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului
Arhiva evenimentelor
Manifestare de comemorare a scriitorului Dumitru Matcovschi |
10 Aprilie 2014
|
Anul Dumitru Matcovschi a fost marcat pe 10 aprilie la Muzeul Național de Istorie a Moldovei prin manifestarea cultural-educativă cu genericul ,,Poetul care ne-a învățat zborul înalt, dorul și plânsul". Detalii>>
|
Simpozion dedicat centenarului din ziua nașterii arhitectului David Palatnic |
10 Februarie 2014
|
Pe 10 februarie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a fost evocat arhitectul David Palatnic în cadrul unui simpozion. Evenimentul a marcat împlinirea a 100 de ani de la nașterea distinsului arhitect, autor al multiplelor proiecte de construcții din Chișinău și din alte orașe ale republicii - edificii publice și de menire social-culturală, blocuri locative. La simpozion au participat arhitecți, cercetători, profesori universitari, muzeografi și oameni de cultură din Chișinău. Programul a cuprins următoarele comunicări: Dr. Tamara Nesterov (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM) - „O privire retrospectivă, privind activitatea arhitectului David Palatnic"
Veaceslav Regep (arhitect-șef la INCP „Urbanproiect") - „Unele date istorice nepublicate, privind edificarea postbelică a or. Tiraspol în creația arhitectului D. Palatnic"
Irina Şîhov (Centrul Cultural Evreiesc „КЕDЕМ") - „Necropola evreiască din Chișinău"
Dumitru Kulikov (arhitect la INCP „Urbanproiect") - „In memoriam"
Nina Garvard (arhitect) - „Amintindu-ne de David Palatnic"
Eugenia Novac (arhitect) - „Despre familia Palatnic"
În cadrul manifestării comemorative a fost lansat un calendar jubiliar.
|
Masa rotundă „Politici de conservare și restaurare a patrimoniului muzeal în Republica Moldova” |
20 Decembrie 2013
|
La 20 decembrie 2013, în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 30 de ani de la fondarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul Ministerului Culturii a fost organizată masa rotundă " Politici de conservare și restaurare a patrimoniului muzeal în Republica Moldova". Participanții la întrunire - muzeografi, cercetători, restauratori, cadre didactice din Chișinău și din teritoriu - au discutat despre starea actuală a patrimoniului cultural mobil, racordarea legislației naționale la standardele europene privind conservarea și restaurarea patrimoniului, pregătirea și perfecționarea restauratorilor, realizările dar și problemele cu care se confruntă actualmente muzeele din republică. Specialiștii în domeniu au salutat intenția autorităților centrale privind crearea Centrului de formare continuă pentru specialiștii din muzee și, în același timp, s-au pronunțat pentru crearea unui centru național de restaurare a patrimoniului cultural mobil. În cadrul mesei rotunde a fost abordată și problema repatrierii bunurilor culturale naționale aflate în diferite colecții din străinătate și necesitatea implicării active a autorităților centrale ale statului în soluționarea acestei probleme.
|
Reuniunea solemnă dedicată aniversării Muzeului Național de Istorie a Moldovei |
20 Decembrie 2013
|
La 21 decembrie 2013, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a împlinit 30 de ani de la fondare. Cu această ocazie, vineri, 20 decembrie, s-au organizat o suită de evenimente cu caracter omagial. Reuniunea solemnă s-a desfășurat în prezența colectivului actual al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dar și a foștilor muzeografi, care și-au dedicat întreaga carieră acestei instituții; a colegilor de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Casa-muzeu „A.S. Pușkin", Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți, Muzeul de Istorie și Etnografie din Criuleni, Muzeul de Istorie și Studiere a Ţinutului din Edineț, Casa-muzeu „Alexe Mateevici" din Zaim - Căușeni. Printre oaspeții de onoare s-au aflat și reprezentanții Ministerului Culturii, Academiei de Ştiințe a Moldovei, Universității de Stat din Moldova, Academiei „Ştefan cel Mare" a MAI, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu", precum și prietenii muzeului - Galina Cobirman, Maria Paraschiv, Ala Bârlădeanu și Silviu Tabac. Directorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava, a deschis adunarea festivă, prezentând aspecte din istoria și activitatea instituției. Au urmat cuvinte de salut și felicitări din partea viceministrului culturii Gheorghe Postică, șefului secției Ştiințe Umanistice și Arte a AŞM Aurelian Dănilă, primului director al Muzeului Național de Istorie a Moldovei Nicolae Răileanu, directorului Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală Mihai Ursu, directorului Muzeului Național de Artă al Moldovei Tudor Zbârnea, decanului Facultății de Istorie și Filozofie a USM Ion Gumenîi și vicerectorului Academiei „Ştefan cel Mare" a MAI Iurie Lari. Şedința festivă s-a încheiat cu un spectacol muzical intitulat „Am venit să colindăm", organizat de Viorica Florea și Elena Prutean de la Centrul Educației Estetice „Lăstărel". Participanții la manifestarea omagială au fost colindați de către Corul de băieți „Academia Campanelli" (conducător Elena Gulpac, maestru de concert Iuliana Cliofas), Ansamblul folcloric al Liceului teoretic „Spiru Haret" și Studioul folcloric „Iedera" al Centrului republican pentru copii și tineret „ARTICO" (conducător artistic Valentina Osoianu), Colectivul folcloric „Haiducii" de la Liceul teoretic „Hiperion (conducător artistic Ana Relea, conducător muzical Aurel Sîrghi).
|
Întâlnirea trilaterală ICOM România, ICOM Ucraina și ICOM Moldova |
20 Octombrie 2013
|
În perioada 17-20 octombrie 2013 ICOM România a organizat la Ploiești și București întâlnirea trilaterală a membrilor Birourilor Comitetelor Naționale ICOM România, Ucraina și Moldova. Din partea ICOM Moldova la manifestare au participat Valeria Suruceanu, președintele ICOM, Elena Ploșnița, secretar ICOM, Tudor Zbârnea, Alexandru Levinschi - membri ai Biroului ICOM Moldova. În cadrul întâlnirii a avut loc Simpozionul „ Tradiționalism și modernitate în muzeografia est-europeană". Au fost puse în discuție problemele muzeografiei contemporane din regiune, subliniindu-se necesitatea modernizării expozițiilor permanente, schimbării atitudinii muzeelor față de doleanțele publicului vizitator, necesitatea cercetării socio-psihologice a publicului și implementarea unor politici de marketing în muzee. Mai multe detalii găsiți aici.
|
Sesiunea anuală de comunicări științifice a muzeului 2013 |
4 Octombrie 2013
|
În perioada 3-4 octombrie 2013 a avut loc sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXIII-a. În anul acesta la sesiune au prezentat comunicări cercetători și muzeografi din universități, institute academice și instituții muzeale din republică și din afara țării: România, Ucraina, Rusia. Programul secțiunii a consemnat 60 de titluri cu o tematică diversă - muzeologie, istorie, arheologie. În cadrul ședinței de deschidere a manifestării au fost lansate două numere - nr. 1 și nr.2 al revistei muzeului Tyragetia. Mai multe detalii găsiți aici.
|
Al XIV-lea Simpozion de Numismatică |
28 Septembrie 2013
|
În perioada 26-28 septembrie 2013 la Muzeul Național de Istorie a Moldovei s-au desfășurat lucrările celui de-al XIV-lea Simpozion de Numismatică organizat în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române din București și Societatea Numismatică din Republica Moldova. La eveniment au participat cercetători numismați și colecționari din Republica Moldova, Belarus, Germania, Marea Britanie, România, Rusia, Slovacia și Ucraina. Au fost prezentate 33 de comunicări științifice, în cadrul cărora au fost discutate subiecte generale de numismatica, precum și a celor legate de valorificarea materialului numismatic descoperit pe teritoriul Republicii Moldova și al țărilor de origine a participanților. Mai multe informații despre simpozion, programul și rezumatele comunicărilor pot fi găsite urmând acest link.
Sponsor principal al Simpozionului a fost BC Victoriabank S.A.
|
Seminarul regional „Marketingul în muzeul contemporan – probleme și realizări” |
13 Septembrie 2013
|
În zilele de 12-13 septembrie în incinta muzeului s-au desfășurat lucrările Seminarului regional „Marketingul în muzeul contemporan - probleme și realizări". Seminarul a fost organizat de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu ICOM Moldova. La seminar au participat experți, cercetători științifici, muzeografi din Republica Moldova, România și Ucraina. Seminarul a debutat prin cuvinte de deschidere și de salut, exprimate de dr. hab. Eugen Sava, director general al muzeului și Valeria Suruceanu, președinte ICOM Moldova. Expertul seminarului a fost dr. Alexandra Zbuchea (România) care a prezentat la început o radiografie est-europeană a marketingului muzeal. Comunicările prezentate au înserat subiecte inedite privind politicile de marketing în muzeele naționale și regionale, au relevat realizările și problemele existente în domeniu și au conturat o perspectivă de implementare a marketingului în instituțiile muzeale. Programul seminarului poate fi găsit aici.
|
Simpozionul „140 de ani de la nașterea arhitectului A.V. Şciusev” |
4 Septembrie 2013
|
Alexei Şciusev, arhitect, istoric și teoretician al artei, arhitect-academician al Academiei de Arte a Imperiului Rus, membru al Academiei de Ştiințe a U.R.S.S., născut la Chișinău la 26 septembrie 1873, a fost comemorat miercuri, 4 septembrie, în cadrul unui simpozion. Evocarea a fost organizată de Ludmila Năstase, șefa Casei Memoriale „Alexei Şciusev", filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. În cadrul simpozionului, scurte prezentări legate de viața și activitatea arhitectului au susținut cercetătorii dr. Tamara Nesterov (Cu privire la atribuirea unor monumente din Moldova arhitectului A. V. Şciusev), Natalia Iurcenco (Un „clasic" nerealizat), Ala Ceastina (Proiectele nerealizate ale arhitectului A.V. Şciusev), Eugenia Râbalco (Inaugurarea muzeului dedicat arhitectului A.V. Şciusev), arhitectul Anatolie Gordeev (Unele considerații privind planul de reconstrucție a Chișinăului postbelic), operatorul de cinema Pavel Balan (Realizarea documentarului despre arhitectul A.V. Şciusev) și muzeograful Ludmila Năstase (Un basarabean dat uitării. File din activitatea lui Petru Şciusev).
|
Masa rotundă „Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812 și dezmembrarea Mitropoliei Moldovei. Evoluții și consecințe” |
4 Septembrie 2013
|
 |
În data de 4 septembrie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc masa rotundă „Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812 și dezmembrarea mitropoliei Moldovei. Evoluții și consecințe", prilejuită de comemorarea unei triste aniversări: 200 de ani de la dezmembrarea Mitropoliei Moldovei (în 1812, ocupația militară se transformă în ocupație canonică prin crearea unei noi eparhii în teritoriul anexat: cea a Chișinăului și Hotinului).
În cadrul dezbaterilor științifice au fost abordate o serie de probleme ce țin de: statutul Mitropoliei Moldovei în epoca medievală; ingerința Bisericii Ortodoxe Ruse în treburile Bisericii Ortodoxe din Moldova (secolul al XVIII-lea - începutul sec. al XX-lea); controverse istoriografice privitor la biserica din Basarabia în timpul dominației țariste (1812-1917); problema canonicității Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse; manifestarea a două tendințe - oficială, de rusificare și neoficială, de păstrare a identității naționale românești - în sânul Bisericii Ortodoxe din Basarabia în secolul de stăpânire țaristă; învățământul teologic; revenirea Bisericii din Basarabia în cadrul Bisericii Ortodoxe Române și altele. Un loc aparte în cadrul dezbaterilor l-a ocupat problema canonicității Eparhiei Chișinăului și Hotinului în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse (1813-1818). S-a subliniat că, odată cu crearea unei noi unități administrativ-ecleziastice în teritoriul anexat (decretul sinodal din 21 august 1813), au fost încălcate o serie de canoane ale Sinodului ecumenic, iar Biserica Rusă a devenit complice și actor principal în deznaționalizarea acestui teritoriu.
|
La dezbateri au participat prof. dr. hab. Alexandru Moșanu, membru de onoare al Academiei Române, președinte de onoare al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, academicianul Andrei Eșanu, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru-corespondent al AŞM, prof. univ. dr. hab. Pavel Parasca, dr. hab. Alexei Agachi, Institutul de Istorie al AŞM; conf. dr. Gheorghe Palade, USM prot. Petru Buburuz, preot paroh al Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Mitropolia Basarabiei; conf. dr. Gheorghe Negru, Institutul de Istorie al AŞM; conf. dr. Maria Danilov, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Dr. Ion Negrei, Institutul de Istorie al AŞM; Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu", Chișinău, membru de onoare al Academiei Române.
Manifestarea a fost organizată de Asociația Istoricilor din Republica Moldova în colaborare cu Institutul de Istorie al AŞM, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu", Chișinău și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
|
|
|
|
| |
 |
|
#Exponatul Lunii
Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..
Citeşte mai multe >>
|
| |
