EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

În cultura multor popoare din cele mai vechi timpuri (și până în zilele noastre), oglinzilor li s-a acordat un rol deosebit în practica rituală, în special cea funerară. Pentru mai multe comunități, oglinzile, ca și obiectele metalice în general, au servit pentru protejarea împotriva spiritelor rele. Oglinzile aveau un scop dublu - cel utilitar, ca piesă de toaletă, și cel magic, ca atribut al unui rit. Acesta se explică prin faptul că, în ideile multor popoare, sufletul unei persoane este legat de reflectarea sa într-o oglindă sau apă. Fiind exterioară omului, „reflecția sufletească" este supusă diverselor pericole.

Evident, credința în posibilitățile magice ale oglinzilor este unul dintre motivele pentru pe care proprietarii le țineau închise în huse și pungi din lemn, pânză, pâslă sau piele. O oglindă a fost pusă în mormânt împreună cu defunctul de teamă că sufletul unei persoane vii reflectate în ea, ar putea fi dus de sufletul celui decedat. Pe de altă parte, până în zilele noastre, multe națiuni au tradiția de a atârna toate oglinzile dacă există un mort în casă, pentru a nu înmulți moartea.

Oglinzile metalice sunt destul de rare la începutul istoriei sciților, dar de-a lungul timpului, au fost răspândite pe scară largă în epoca clasică sau „Sciția lui Herodot" din secolele V-IV î.Hr. Apoi oglinda a devenit unul dintre cele mai importante piese de toaletă din înmormântările sciților. În vestul stepelor pontice au fost înregistrate cel puțin 40 de oglinzi, realizate în ateliere scitice sau grecești, 12 dintre ele fiind păstrate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Una dintre oglinzile metalice de producția grecească a fost găsită pe malul stâng al Nistrului, lângă satul Nikolskoe, în tumulul 14. Oglinda a fost găsită într-o înmormântare, lângă craniu, cu 114 vârfuri de săgeți și șase plăci din aur în formă de pește. Piesa a fost turnată din bronz împreună cu mânerul. Diametrul oglinzii este de 16,5 cm, lungimea mânerului cu terminație rotundă este de 11,5 cm.

Deși înmormântarea 1 a tumulului 14 a fost identificată ca aparținând unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, oglinzile sunt element caracteristic al înmormântărilor exclusiv feminine. Astfel de oglinzi din bronz cu mânere laterale apar la mijlocul secolului al V-lea î.Hr. dar au fost distribuite cel mai larg în ultimul sfert al secolului al V-lea - prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Tur Virtual



Arhiva evenimentelor



ZIUA și NOAPTEA MUZEELOR la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

18 Mai 2013

POSTER ZIUA MUZEELOR la Muzeul Național de Istorie a Moldovei
La 18 mai sunt sărbătorite "Ziua Internațională a Muzeelor" și "Noaptea Muzeelor", două dintre cele mai importante evenimente din viața comunității mondiale a muzeelor.


Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat un adevărat maraton de evenimente dedicate Zilei și Nopții Muzeelor, care a durat 15 ore.

Manifestările dedicate Zilei Internaționale a Muzeelor s-au desfășurat între orele 11.00 și 18.00, iar programul consacrat Nopții Europene a Muzeelor a demarat la ora 18.00 și s-a încheiat la 02.00. 

Detalii>>


Lansare de carte

4 Aprilie 2013

Joi, 4 aprilie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea volumului Disidența democrată. Națiune și democrație în Republica Moldova semnat de politologul suedez Andreas Johansson. În cadrul manifestării, organizată de Editura ARC, la care a apărut volumul, au participat expunându-și opiniile asupra conținutului și concepțiilor autorului, într-o problemă atât de delicată pentru istoria noastră națională, mai multe nume notorii ale științei istorice din Republica Moldova, printre care dr. Sergiu Musteață (UPS "I. Creangă"), dr. Igor Cașu (Universitatea de Stat din Moldova), dr. Ion Negru (Institutul de Istorie, Stat și Drept al AŞM), dar și sociologul și politologul Arcadie Barbăroșie (Institutul de Politici Publice).  

Conferința științifică „ŞCOALA BASARABEANĂ”

14 Februarie 2013

Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a organizat la 14 februarie 2013, Conferința științifică "ŞCOALA BASARABEANĂ". Manifestarea se înscrie în seria de acțiuni comemorative prilejuite de aniversarea celor 200 de ani de la deschiderea Seminarului Teologic din Chișinău (31 ianuarie 1813), prima instituție de studii teologice din spațiul dintre Prut și Nistru. Programul manifestării s-a realizat din perspectiva unui concept mult mai larg, care a cuprins întregul sistem de învățământ din Basarabia în perioada țaristă, atât bisericesc, cât și laic. Conferința a avut drept obiectiv reactualizarea programului cultural al Şcolii Basarabene enunțat de Alexandru Hâjdău în calitate de efor al școlilor din ținutul Hotin (la 25 iulie 1837), în renumitul discurs „Pomenire de vechea slavă a Moldovei" în care exprima ca nimeni altul mesajul unei înalte conștiințe de sine a românilor basarabeni „prin descoperirea secretului de a învăța de la stăpânii vremelnici ai pământului lor, dar nu și ai spiritului/ sufletului lor". Pentru că hotarele politice vremelnice ale epocii țariste n-au putut fi transformate niciodată în bariere spirituale dintre românii basarabeni aflați sub stăpânirea țaristă (1812-1918) și restul lumii românești.

Programul manifestării s-a realizat cu participarea istoricilor din mediile academice, a muzeografilor, a cadrelor didactice de la facultățile de profil din cadrul Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova. Au fost susținute rapoarte și comunicări care au luat în dezbatere un spectru larg, variat de probleme ce țin de istoria școlii basarabene în secolul al XIX-lea „sub ruși": Înființarea Seminarului Teologic din Chișinău (pr. prof. dr. Eugen Onicov); Perioadele de activitate ale Seminarului Teologic. 1813-1913 (pr. dr. Veaceslav Ciorba); Seminarul Teologic „Sfinții Trei Ierarhi" (prot. pr. Victor Ceresău); Personalități care au activat în cadrul Seminarului Teologic din Chișinău (Onică Roman, Valentin Ceban, Tudor Gavriliță); Grigore Constantinescu, profesor de limba română la Seminarul Teologic din Chișinău (dr. Dinu Poștarencu); Din istoricul bibliotecii Seminarului Teologic din Chișinău (1813-1913), conf. dr. Maria Danilov; Învățământul din școlile mănăstirești din Basarabia de la sf. sec. al XIX-lea - înc. sec. al XX-lea (dr. Silvia Scutaru); Contribuții la învățământul laic din Basarabia (sfârșitul anilor '50 ai secolului al XIX-lea), drd. Alexandru Argint; Învățământul în Basarabia între anii 1856-1878 (Maria Tetiuhina); Evoluția sistemului școlar în colonia bulgară Taraclia, județul Akkerman (1839-1918), drd. Ivan Duminică (Universitatea "Sf.Chiril și Metodiu", Veliko-Târnovo, Bulgaria) etc.

Participanții în cadrul Conferinței științifice ŞCOALA BASARABEANĂ (către 200 de ani de la înființarea Seminarului Teologic din Chișinău) au fost invitați - de către directorul general al MNAIM, dr. hab Eugen Sava - să prezinte materialele rapoartelor susținute pentru publicare în revista Tyragetia, vol. XXII, 2013.

Lansare de carte

7 Februarie 2013


La 7 februarie 2013 în incinta Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost lansat volumul Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012, apărut în Seria Istorii și Documente Necunoscute, Culegere de Studii, C 3, Chișinău, Editura Pontos, tiraj 200 de exemplare, coordonatorul ediției Sergiu Musteață. Este o carte de 352 pagini, format mare, la care au contribuit cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina, Grecia, Rusia,

Mesajul acestui volum, care este primul apărut în 2012, în legătură cu manifestările prilejuite de comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, este unul clar, care pune în lumina adevărului istoric, consecințele anului 1812, adică impactul politicilor expansioniste ale Imperiului Rus asupra Principatelor Române, în general, și asupra Basarabiei, în special.

Întrucât anul 1812 e situat în centrul întregii problematici a istoriei controversate a Basarabiei, mai exact a istoriei politice a acestei provincii românești (fără de care celelalte date istorice asupra Basarabiei capătă cu totul alte valențe), cei care au luat cuvântul conf. dr. Vlad Mischevca (IISD), conf. dr. Sergiu Musteață (UPS „Ion Creangă"), conf. dr. Maria Danilov (MNAIM), conf. dr. Valentin Arapu (USM), au făcut referință anume la importanța contribuțiilor științifice adunate în volum raportate la anul 1812.

Este un volum util pentru toți cei interesați de această problemă spinoasă a istoriei naționale, precum cea a ruperii din Principatul Moldovei a teritoriului dintre Prut și Nistru. Mai mult, volumul este o sinteză cuprinzătoare asupra unui șir de fenomene și fapte care s-au produs în acest spațiu timp de două secole (1812-2012) și oferă cititorului un răspuns adecvat la întrebarea: care a fost parcursul Basarabiei și soarta ei în legătură cu acest eveniment (anul 1812)?

Conferința internațională „Pe când Suedia era guvernată din Moldova"

1 Februarie 2013


Conferința internațională Pe când Suedia era guvernată din Moldova a avut loc în Sala Albastră a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei în zilele 1-2 februarie 2013. Conferința a fost consacrată aniversării a 300-a de la calabalâcul de la Varnița și aflării regelui Suediei Carol XII la Bender și Varnița în perioada 1709-1713.



<< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 >>

 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

În cultura multor popoare din cele mai vechi timpuri (și până în zilele noastre), oglinzilor li s-a acordat un rol deosebit în practica rituală, în special cea funerară. Pentru mai multe comunități, oglinzile, ca și obiectele metalice în general, au servit pentru protejarea împotriva spiritelor rele. Oglinzile aveau un scop dublu - cel utilitar, ca piesă de toaletă, și cel magic, ca atribut al unui rit. Acesta se explică prin faptul că, în ideile multor popoare, sufletul unei persoane este legat de reflectarea sa într-o oglindă sau apă. Fiind exterioară omului, „reflecția sufletească" este supusă diverselor pericole...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC