#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

ISSN 1857-0240 E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XX [XXXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Tyragetia, serie nouă, vol. XIX [XXXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Numere recente

Colegiul de redacție

Ghid pentru autori

Recenzarea materialelor

Politica de acces deschis

Contacte

Arhiva

Revista „Tyragetia”, editată de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei, este acreditată (categoria B) și inclusă în Registrul Național al revistelor științifice de profil.

Revista a fost fondată în anul 1991, primul număr văzând lumina tiparului în 1992. Până în anul 2006 au apărut 15 numere cu frecvența de un număr pe an.

Începând cu 2007 se editează seria nouă cu două numere anual: Nr. 1. Arheologie. Istorie Antică și Nr. 2. Istorie. Muzeologie.

În seria nouă a revistei „Tyragetia” sunt publicate studii arheologice, istorice, muzeologice, rezultatele cercetărilor interdisciplinare în domeniul arheologico-istoric, protejarea patrimoniului etc. Din punct de vedere geografic articolele și alte tipuri de lucrări științifice reflectă atât spațiul balcanico-carpato-pontic, cât și întregul continent eurasiatic.

Scopul revistei este de a promova rezultatele cercetărilor științifice ale colaboratorilor Muzeului Național de Istorie a Moldovei, precum și ale cercetătorilor din instituțiile de profil din Republica Moldova și de peste hotarele ei.

În perioada 2007-2020 au fost editate 28 numere ale revistei, în care au fost publicate peste 860 articole științifice ale autorilor din Republica Moldova, România, Ucraina, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Georgia, Kazahstan etc.

Revista este inclusă în următoarele baze de date:

Ghid pentru autori

Principii etice

Revista „Tyragetia” se ghidează în activitatea sa de principiile etice enunțate în COPE Best Practice Guidelines for Journal Editors

Revista atenționează autorii asupra următoarelor:

- nu publică temporar materiale ale cercetătorilor din Federația Rusă (conform deciziei Consiliului științific al MNIM din 19.12.2022);

- nu publică materialele care pot fi considerate plagiate;

- spre publicare sunt acceptate doar materiale inedite, nepublicate anterior. Autorul articolului are obligația să informeze colegiul de redacție dacă articolul depus a fost prezentat pentru publicare în alte reviste sau dacă există o versiune modificată a aceluiași articol publicată deja;

- Colegiul de redacție ia în considerare faptul că materiale depuse pentru recenzare și publicare sunt confidențiale. Materiale nepublicate nu vor fi în niciun caz utilizate de editor, recenzenți sau redactori în scopuri personale sau orice altfel de scop;

- îndemnăm toți autorii să fie respectuoși și să se ghideze de corectitudine științifică în articole care conțin critică la adresa colegilor. În caz contrar, editorul își rezervă dreptul de a respinge sau de a redacta materialul ca să corespundă acestor cerințe;

- analiza și recenzarea materialelor de către colegiul de redacție al revistei se axează exclusiv asupra valorii științifice, clarității prezentării și cerințelor de etică științifică. Procesul de acceptare al articolelor spre publicare exclude orice discriminare pe bază de sex, vârstă, rasă, religie, naționalitate, sau orice alt criteriu discriminatoriu.

Structura revistei

Revista este structurată în următoarele compartimente:

I. Studii

II. Materiale și cercetări

III. Recenzii și prezentări de carte

În caz de necesitate, sunt adăugate compartimentele Omagieri și In memoriam

Norme de redactare

Articolele pot fi prezentate în limbile română, rusă, engleză, germană, franceză.

Volumul manuscriselor nu va depăși 100 mii caractere (aproximativ 2,5 c.a.), inclusiv bibliografia, rezumatele și ilustrațiile.

Textul lucrărilor trebuie prezentat în format electronic: Microsoft Word; Times New Roman (cu diacriticele specifice limbii de redactare a textelor); Font size 12; Space 1,5.

Articolele trebuie să fie însoțite de cuvinte-cheie (5-7 cuvinte) și rezumate (max. 1500 semne) în trei limbi: română, rusă, engleză (germană sau franceză).

Planșele (ilustrațiile) se vor prezenta în formă grafică clară (GRAYSCALE, format TIF, JPG – nu mai puțin de 300 dpi) și vor respecta dimensiunile maxime ale oglinzii paginii (16×23,5 cm sau 7,5×23,5, inclusiv legenda). Fiecare obiect de pe planșă va fi numerotat cu cifre (în caz de necesitate cu litere), utilizându-se caractere Georgia, Font size 10. Materialul ilustrativ trebuie să fie însoțit de o lista a planșelor (Microsoft Word; Times New Roman; Font size 10) cu o legendă exhaustivă în limbile română, rusă, engleză (germană sau franceză).

Notele bibliografice se prezintă în original în textul manuscrisului: (Teodor 2005, 172, fig. 7/4-6; Müller 1953, 123, Abb. 15/4-6; Петров 1999, 15, рис. 3/4-6).

Explicațiile, comentariile, precum și referințele la fonduri de arhivă, muzee etc. se vor face la subsolul paginii (numerotare continuă).

Trimiterea la planșele (figurile) din text se va face în paranteze, abreviat, conform exemplului (fig. 2/7; Abb. 2/7; рис. 2/7).

Bibliografia se prezintă în ordine alfabetică, la sfârșitul textului.

Modul de citare al monografiilor:

Boardman 1988: J. Boardman, Grecii de peste mări. Colonizarea greacă și comerțul timpuriu (București 1988).

Козуб 1974: Ю.I. Козуб, Некрополь Ольвiï V-IV ст. до н.e. (Киïв 1974).

Modul de citare al articolelor publicate în culegeri de lucrări științifice:

Behren 2005: Claudia von Behren, Sklaven und Freigelassene auf bosporanischen Grabreliefs. In: (Ed. V. Cojocaru) Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest (Iași 2005), 167-194.

Ванчугов 1981: В.П. Ванчугов, Поселение позднего бронзового века Ялпуг-IV в Нижнем Подунавье. В сб.: (Отв. ред. П.О. Карышковский) Памятники древних культур Северо-Западного Причерноморья (Киев 1981), 91-102.

Modul de citare a lucrărilor publicate în ediții periodice (reviste, anuare etc.):

Postică 2005: Gh. Postică, Complexul monumental din piatră din secolul XV descoperit în citadela Orheiului Vechi. Revista Arheologică S.N. I/2, 2005, 371-387.

Рехо 1973: М. Рехо, Атическа рисувана керамика в тракийския погребален контекст. Наблюдения върху съдовете, открити в България. Aрхеология 31/2, 1973, 11-19.

Modul de citare a materialelor publicate în volumele simpozioanelor și conferințelor științifice:

Trohani 2004: G. Trohani, Aspects concernant des rituels de fondation chez les geto-daces. Tracians and circumpontics world. Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chișinău-Vadul lui Vodă, 6-11 september 2004, II (Chișinău 2004), 332-337.

Бибикова 1972: В.И. Бибикова, О доместикации лошади на Юго-Востоке Европы. Матерiали XIII конференцiï Iнституту археологiï АН УРСС, Киïв, 1968 (Киïв 1972), 106-110.

În cazul utilizării unor prescurtări în text, precum și în bibliografie, se anexează o listă de abrevieri.

La sfârșitul textului se anexează date despre autor: numele, prenumele; gradul științifico-didactic; funcția; instituția; adresa; telefon, fax, e-mail.

Termeni de prezentare

Pentru a facilita apariția la timp a revistei vă rugam să respectați termenul limită de trimitere a lucrarilor – 1 martie al fiecarui an.

Taxe

Revista nu percepe taxe pentru procesarea și editarea articolelor. Autorii primesc cu titlul gratuit un număr al revistei în care a fost publicat articolul.

Drepturile de autor

Revista permite autorilor să dețină și să păstreze drepturile de autor asupra articolelor fără restricții.

Recenzarea materialelor

Toate articolele științifice prezentate pentru publicare în revista „Tyragetia” sunt recenzate, conform sistemului evaluării colegiale (peer review).

Sistemul peer review este un proces de evaluare al lucrărilor științifice de către doi referenți egali în drepturi, care verifica respectarea normelor de publicare, identifică deviațiile de la normele standard ale revistei și aduce sugestii pentru îmbunătățirea calității publicației.

Articolele primite la redacție sunt preluate de redactorul-șef sau de secretarul de redacție care transmit copii ale acestora (pe hârtie sau în format electronic) cercetătorilor care sunt considerați experți în domeniul respectiv și fac parte din Lista de recenzenți ai revistei.

Referenții redactează (în termen de 30 de zile) câte o recenzie a articolului primit, pe care o returnează secretarului de redacție. Acesta, la rândul său, transmite autorilor observațiile făcute de referenți. La solicitarea referentului acesta poate rămâne anonim fața de autorul articolului recenzat.

Evaluarea articolelor urmărește următoarele aspecte:

- articolul corespunde domeniului revistei;

- respectarea normelor de publicare și a structurii articolului;

- rezultatele expuse sunt suficient de noi și interesante pentru a justifica publicarea;

- calitatea conținutului științific;

- respectă principiile etice;

- relevanța surselor bibliografice.

Evaluarea referenților trebuie să includă la final una din următoarele recomandări pentru articolul analizat:

- acceptarea necondiționata a articolului;

- acceptarea cu condiția modificărilor menționate în referat;

- respingerea articolului.

Dacă doar o recenzie este negativă, la decizia redactorului-șef articolul este transmis la a treia recenzare. În cazul în care se consideră că este nevoie ca articolul să fie revizuit, acesta este retransmis autorului împreună cu recomandările necesare.